Interviu cu primarul Gheorghe PĂTRAȘCU

– Domnule primar, cum se prezintă infrastructura locală a comunei Bahna?

În primul rând, problema cea mai delicată a satelor noastre este calitatea drumurilor. La noi, majoritatea sunt pietruite. Avem deja un drum asfaltat de vechea conducere, în frunte cu domnul Emil Prisecaru, în lungime de 6,3 kilometri, care face legătura între satele Broșteni, Liliac, Arămești și Bahna. Este un lucru bun. A mai fost asfaltat un drum sătesc în satul Izvoare, care este în lungime de 900 de metri și care deservește doar satul Izvoare în zona instituțiilor locale – școală, dispensar și biserică. În toată comuna sunt asfaltați, în total, 9,42 kilometri. Am mai avea 4,2 kilometri de drumuri comunale. După cum se observă, infrastructura rutieră pe drumurile sătești se prezintă tare rău. Nu avem asfaltat decât drumul cu finanțare obținută printr-un proiect cu romii. Celelelte drumuri sătești sunt de piatră.

– Este vreo speranță pentru modernizarea acestora?

Da, avem o cerere de finanțare depusă la Compania Națională de Investiții, pentru modernizarea unor drumuri în lungime de 10 kilometri. Am dorit să prind toate satele. Este vorba de așezările Broșteni, Țuțcanii din Vale, Bahna, Băhnișoara și Izvoare, la care vom moderniza câte un tronson.

– Ar mai fi vreun proiect?

Vom face un nou proiect în viitor, funcție de sursele de finanțare. Mai avem încă vreo 30 kilometri de drumuri sătești de modernizat. Comuna are 8 sate, iar demografic este foarte împrăștiată. La fel și în sate, casele sunt răsfirate. Sunt căi de acces foarte grele, și mă refer la satele Țuțcanii din Vale și Băhnișoara. Sunt drumuri înguste, unele, pe lângă pârâuri, sunt zone care îngreunează asfaltarea. În această situație, ne trebuie fonduri mari. Avem nevoie și de o modernizare a vreo 6-7 podețe. Este vorba de anumite podețe, care necesită investiții foarte mari. Ca să te apuci de modernizarea acestor drumuri, trebuie să intervii la poduri în prima fază.  Dacă nu ai astfel de obiective și șanțuri bine construite, lucrarea se distruge repede.

– Ce se întâmplă cu drumul județean de la Izvoare?

DJ 159 Racova-Cârligi, celebru deja, are o lungime de 6,3 kilometri. Am observat că acum Consiliul Județean Neamț are un proiect care trebuie terminat. A fost asfaltat de la Racova până la Izvoare pe o lungime de 4 kilometri. CJ Neamț vrea să ajungă cu acest drum în satul Cârligi, ca să se unească cu județul Bacău. Acum, mai sunt vreo doi kilometri fără asfalt.

– În satul Izvoare, drumul este modernizat?

Este, cu un singur strat. În primăvară, constructorul va veni cu stratul de uzură, dar și cu șanțurile.

– Poate nu o să mai tremure casele…

Până nu o să se limiteze tonajul mașinilor, nu se va rezolva situația. Pe acest drum trebuie să intervină CJ, deși ar fi trebuit să o facă până acum. Poate o să o facă și să nu mai accepte tonaj greu pe acest drum. La Filipești-Bacău este o societate de pavele din beton, iar materialul este adus de la Buhuși. Ca atare, este nevoie de o limitare de tonaj. Dacă nu, păcat de banii investiți. Spun aceste lucruri mai ales pentru drumurile în pantă. Mașinile grele au tendința de a patina în pantă. Așa se distrug drumurile. În acest sat a fost veșnica problemă cu praful și cu crăpatul pereților la case. Praful era peste tot, ca soarele de pe cer.

Limitarea abandonului școlar

– Infrastructură mai înseamnă și alimentare cu apă și canalizare…

În privința rețelei de apă, proiectul a fost depus din anul 2008, s-a tot plimbat pe la diferite ministere, pentru că, pe fonduri europene, nu putem accesa niciun proiect. Apoi, datorită structurii demografice, ca să putem accesa un proiect de alimentare cu apă și canalizare avem nevoie ca un sat să aibă circa 3.000 de locuitori. Iar noi avem 3.000 de suflete în toată comuna. Acum nu mai dă voie la apă fără canalizare și se referă atât la fonduri guvernamentale, cât și europene. O situație identică este la Moldoveni, unde nu li s-a dat voie să funcționeze rețeaua de apă fără canalizare. În această situație, au fost nevoiți să facă un protocol cu vecinii de la Secuieni. În astfel de situații, este nevoie și de un studiu de impact, ca să se vadă dacă investiția poate funcționa.

– Cât privește infrastructura școlară și învățământul online?

Sistemul educațional din comună dispune de două unități, cu clase 0-VIII, la Bahna și Izvoare. Acestea au canalizare proprie, apă potabilă și  autorizații de funcționare. În schimb, învățământul online se desfășoară bine. Am reușit să achiziționăm tablete în timp ce elevii încă erau la cursuri în sălile de clasă, față în față cu profesorii. Au avut timp două săptămâni să studieze cu dascălii maniera în care se vor desfășura orele online. Cred că am fost cu mulți pași înaintea altora. Cred că suntem prima comună care a reușit să achiziționeze tablete în timp ce elevii erau în clase cu profesorii. Cu toții au avut posibilitatea să se acomodeze cu noul sistem. Din păcate, avem un sat cu etnie romă, acolo unde apare des fenomenul de abandon școlar și absenteism. Sunt vreo 30 de copii în această situație. De aceea, încercăm, prin toate mijloacele, să-i aducem la școală. Este o mare problemă pentru copii. Sunt vreo 30 de elevi care au foarte multe absențe sau au abandonat pur și simplu școala.

– Aveți mijloace de transport pentru elevi?

Avem un mijloc vechi, printre primele care au fost date la școli. Cu toate acestea, avem promisiuni de la CJ, Prefectură și ISJ Neamț că vom primi un nou microbuz. Am înțeles că Ministerul Educației Naționale urmărește să nu mai aducă microbuze pe combustibil, ci electrice. De aceea sunt tărăgănate lucrurile, ca să se ajungă la un acord. În această situație, vom avea stație de încărcare electrică la primărie. Sunt mulți pași făcuți și cred că se va rezolva problema.

Cantină socială pentru vârstnici

– Ați modernizat Căminul Cultural?

Avem o cerere pentru finanțarea acestui obiectiv, sunt pașii făcuți, iar din această lună ne vom apuca de lucru. Sala va avea în jur de 200 de locuri și va fi modernizată după standardele europene, inclusiv cu aparatură. Mai avem două dispensare, unul la Izvoare și altul la Broșteni. Canalizare au ambele, iar cel de la Izvoare are și apă curentă și canalizare. Sper ca la Broșteni să facem și canalizare.  

– Acum câteva luni ați venit în fața oamenilor cu un anumit program. Ce obiective importante cuprindea?

Am avut o platformă-program, care cuprindea mai multe elemente. Cele mai multe includeau problemele de infrastructură și mai ales drumuri.  Prin fonduri europene vreau să înființez o cantină socială pentru 30-40 persoane vârstnice. M-am gândit că poate printr-o masă caldă să atragem și elevii care nu au disponibilități să vină la școală. Sediul va fi în școala veche a satului Bahna. Vom amenaja și o bază sportivă și multe altele. Am discutat acest subiect cu mai mulți oameni, dar cred că pentru comuna noastră ar fi un lucru benefic mai ales pentru copiii care pot continua cursurile școlii gimnaziale din satele comunei.

– Ce veți face cu vechile şcoli, astăzi nefuncționale?

Pe timpul lui Nicolae Ceauşescu, fiecare sat avea școală. Mă refer la construcțiile de la Arămești, Țuțcanii din Deal, Țuțcanii din Vale. Unele sunt deteriorate fizic și moral. Consiliul Local va hotărî ce vom face cu aceste construcții. La Țuțcanii din Vale avem o școală nefuncțională, dar acum câțiva ani a fost reabilitată. Ferestrele sunt din termopan, tablă Lindab pe acoperiș și multe altele. În prezent, o folosim ca secție de votare. Însă, din discuțiile cu personalul primăriei, dar și cu oamenii din sat, am ajuns la concluzia că ne trebuie un adăpost social. Pentru violența în familie, avem deja un spațiu cu două locuri. Dacă, Doamne ferește!, arde casa unei familii, oamenii respectivi rămân fără acoperiș, iar școala respectivă poate deveni un adăpost foarte bun pentru o vreme. Acolo pot fi duse câteva paturi, o masă, există sobă, iar oamenii nu vor dormi în drum sau pe la vecini. Școala este a noastră, a comunității, iar noi trebuie să o folosim în interesul public. Totuși, prin Consiliul Local, trebuie să-i schimbăm identitatea. Clădirea este încă prinsă în rețeaua școlară. Cu toate că suntem adversari politici, singurul președinte de CJ care a făcut ceva este Ionel Arsene. Pot să se supere cei din partidul meu, dar este singurul care a făcut ceva pentru noi, cu primar la PNL. Este de lăudat și am toată aprecierea față de dânsul. Pe mine, câteodată, coloratura politică nu mă interesează. Pe mine mă interesează ce pot să aduc bun și nou pentru comună.

A consemnat Constantin NEGRU