Interviu cu Roxana Cojocariu, şefa laboratorului de analize medicale de la Spitalul Târgu Neamţ

De câteva luni numită interimar la şefia laboratorului de analize medicale din cadrul Spitalului orăşenesc „Sf. Dimitrie” Târgu Neamţ, biochimista Roxana Cojocariu trage un semnal de alarmă cu privire la starea de sănătate a populaţiei din zonă, în special a creşterii numărului de afecţiuni tiroidiene, ca urmare a lipsei iodului din alimentaţia populaţiei. Totodată, Roxana Cojocariu avertizează şi faptul că, din ce în ce mai multe personae, suferă de diabet.

– Recent aţi fost numită şefa laboratorului de analize medicale din cadrul Spitalului Târgu Neamţ. Ce activităţi implică această funcţie?

Funcţia pe care o ocup de câteva luni este onorantă. În primul rând pentru că reprezint un colectiv cu care am crescut şi pentru care am un respect deosebit. Cu mulţi dintre colegii mei am lucrat şi în mediul privat, sudând relaţii dincolo de capitolul profesional. Din altă privinţă, onoarea pleacă de la încrederea care mi s-a acordat, ştiind că este o răspundere imensă, cu muncă pe măsură. Conducerea laboratorului presupune îndrumarea şi realizarea serviciilor medicale de laborator, răspunzând direct de calitatea actului medical prestat de personalul medico-sanitar. Totodată, implică elaborarea strategiilor de modernizare şi creştere a adresabilităţii, pentru a putea veni în întâmpinarea pacienţilor noştri şi a răspunde prompt necesităţilor acestora. Este un mecanism complex care angrenează multe compartimente ale spitalului, însă am avut şansa să colaborez cu oameni care au înţeles nevoia de evoluţie, motiv pentru care am certitudinea că spitalul în general şi laboratorul în mod deosebit, se află pe o direcţie bună. Atunci când partea tumultuoasă administrativă a zilei se încheie, găsesc liniştea atunci când mă echipez şi ţin pipeta în mână, făcându-mi meseria de bază, cea de biochimist.

– Ce spun analizele medicale despre pacienţii din zona Târgu Neamţ? Suntem o comunitate de oameni sănătoşi sau nu?

Dacă ar fi să raportez nivelul comunităţii din punct de vedere medical la numărul de persoane care se adresează laboratorului pentru investigaţii clinice de rutină, aş da un raport subunitar, nefavorabil. Pentru că oamenii vin la analize abia când există o problemă, sau se simt rău. Din păcate, nu avem cultul testării preventive. Iar acest lucru se răsfrânge asupra diagnosticării tardive, asupra unor complicaţii apărute şi care, de cele mai multe ori, nu mai pot fi tratate. Oamenii trebuie să înţeleagă că un set uzual de analize, făcut la fiecare 6 luni, alături de alte investigaţii imagistice de rutină, pot  face diferenţa între a fi sănătos şi a trece prin momente de cumpănă sau mai rău.

– Ce carenţe din punct de vedere al sănătăţii au pacienţii din zona noastră? La ce capitole stau cel mai prost în fişele de analize medicale?

Zona Neamţ este cunoscută ca fiind zonă endemică guşogenă, în care deficitul de iod din alimentaţie se resimte prin numărul crescut de afecţiuni tiroidiene. În general, dislipidemiile ocupă locuri fruntaşe, cu repercusiuni asupra afecţiunilor cardio-vasculare, diabetul se instalează, din în ce în ce mai confortabil, în rândul comunităţii locale, şi nu în ultimul rând, afecţiunile hepatice cronice.

„Aparatura cu care ne mândrim în prezent pune laboratorul nostru pe harta marilor spitale din ţară”

– Cum vă descurcaţi cu logistica şi tot ce ţine de laboratorul de analize? De ce ar mai fi nevoie la laborator pentru a fi dotat complet şi corespunzător la standarde europene?

Dacă este să tragem foloase din pandemia în care ne aflăm, atunci ar fi de subliniat faptul că, odată cu necesitatea testării pentru COVID, cu sprijinul primăriei, laboratorul a fost dotat cu o linie de top de testare în domeniul biologiei moleculare. Aş putea spune cu mâna pe inima, că aparatura cu care ne mândrim în prezent, pune laboratorul nostru pe harta marilor spitale din ţară din această privinţă. Totodată, au fost demarate proceduri de achiziţionare a unor analizoare provenite din fonduri europene, analizoare performante de ultimă generaţie, care ne vor alinia la standardele europene. Facem toate demersurile şi ne implicăm cât se poate de mult, alături de autorităţile locale, ca acest lucru să se întâmple până la finele anului 2022. Zilele trecute am făcut demersurile necesare renovării laboratorului, renovări care vor cuprinde modificarea şi eficientizarea unor spaţii, pentru a putea răspunde cerinţelor şi circuitelor epidemiologice în vigoare. Mai mult decât atât, începând cu săptămâna viitoare, vom extinde paleta de analize şi vom putea efectua o gamă largă de markeri tumorali, hormoni tiroidieni şi nu numai, la preţuri avantajoase. În curând vom putea pune la dispoziţia pacienţilor noştri şi o platformă online de unde îşi vor putea descărca rezultatele analizelor. Sunt multe proiecte pe care doresc să le implementez până la finalul semestrului I al acestui an, am speranţa că voi găsi şi susţinere financiară acolo unde va fi nevoie.

– În ce activitate de cercetare științifică sunteţi implicată în această perioadă?

Activitatea mea de cercetare este în strânsă legătură cu studiile doctorale care fac parte din sfera neurofiziologiei. Pornind de la ideea că exista o legătură strânsă între emoţiile pe care le trăim şi felul în care mâncăm, am considerat, alături de grupul de cercetare din care fac parte, că există încă multe mecanisme de explicat. Iar în acest sens, am publicat o serie de lucrări ştiinţifice în baza rezultatelor obţinute din studiul comportamental, biochimic şi genetic al sindromului de colon iritabil, studiu care vizează atât pacienţi umani, cât şi modele animale. Doresc să subliniez un lucru pe care îl consider important, mai ales în aceste momente când dezinformarea sau informarea incompletă a dezbinat lumea. Deşi subfinanţată, cercetarea din  România face cinste mediului academic. În spatele fiecărui medicament, vaccin, abordare terapeutică, există o muncă titanică nevăzută. Există oameni pregătiţi, specialişti care înţeleg şi aplică mecanismele care stau la baza evoluţiei noastre.

– Care este cea mai mare calitate a dv.?

Reziliența (n.r: capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc emoțional, economic, șamd.). Este primul cuvânt care îmi vine în minte. Nu aş putea fi omul din prezent fără un grad crescut de rezilienţă. Viaţa o cere, până la urmă. Face parte din adaptare. Apoi, răbdarea. Am pus şi pun mereu răbdare în orice lucru fac sau orice relaţie întreţin. Este vitală. Îmi amintesc de vorbele răposatei dr. Gafar care îmi spunea atunci când descopeream tainele microscopiei, că „atunci când crezi că ai găsit ceea ce cauţi prin ocular, să ai răbdare şi să mai cauţi”. Ceea ce vezi e aparent. La fel ca în viaţă.

A consemnat Ciprian Traian STURZU

Iniţiativă civică

Roxana Cojocariu este, de ceva timp, şi vicepreşedintele Asociaţiei de Iniţiativă Civică şi Dezvoltare Locală Neamţ, care s-a ocupat în perioada Crăciunului de copii din familii care aveau nevoie de ajutor.

”În ajunul Crăciunului 2019 noi am încărcat portbagajele şi am plecat în nişte locuri despre care nu ştiam că există. Am întâlnit familii numeroase, cu copii care nu merg la şcoală, sau o fac mergând zeci de kilometri pe jos, dezbrăcaţi în toiul iernii, flămânzi de cele mai multe ori. Gospodării fără curent electric, unde cei mici îşi fac temele la lumina lumânărilor, dacă sunt. Case cu pământ pe jos, copii desculţi, părinţi depăşiti de situaţie, care de cele mai multe ori nu înţeleg ce se întâmplă cu ei, dar care condamnă nişte suflete care nu au cerut să se nască şi nici să se chinuie. Impactul cu familiile defavorizate, majoritatea din comunele limitrofe, a fost unul marcant pentru mine. Am plecat cu toţii cu sentimente amestecate de bucurie, pe de o parte, dezamăgire şi frustrare, pe de altă parte. A fost un fel de trezire la realitate când am înţeles că ne îndepărtam mult de ce este cu adevărat important în viaţă. Şi anume, să fim necondiţionat alături de cei care au nevoie de noi. Pentru acest lucru, am considerat că este mai potrivit să devenim o asociaţie cu acte în regulă. Astfel s-a înfiinţat Asociaţia de Iniţiativă Civică şi Dezvoltare Locală Neamţ, o asociaţie neguvernamentală care funcţioneaza pe principiul non-profit. Activităţile noastre cuprind servicii sociale şi suport pentru familii defavorizate, programe destinate sprijinirii învăţământului şi educaţiei, activităţi de ecologizare şi susţinere a mediului înconjurător, campanii privind igiena şi sănătatea publică”, a menţionat Roxana Cojocariu.

* Material apărut în săptămânalul Mesagerul de Neamț, nr. 475, ediția 28 ianuarie – 3 februarie.