Ansamblul de monumente istorice de la Gâdinți – casa boierească a lui Dimitrie Bogdan, cu zidul de incintă și anexele aferente, pe de o parte, și biserica ridicată în perioada1806-1812, pe de altă parte, au avut destine complet diferite de-a lungul ultimilor 85 de ani. În vreme ce conacul a trecut în proprietatea statului, a fost închis, iar ulterior a devenit, pentru o vreme, spital pentru bolnavi psihic, biserica a continuat să fie lăcaș de cult, în folosul sătenilor. Astăzi, diferența dintre cele două imobile – unul îngrijit și fără probleme deosebite, iar celălalt părăsit de mai bine de 11 ani, este expresia concretă a grijei statului român pentru conservarea istoriei. Legea din domeniu e proastă și neputincioasă, nepermițând tragerea la răspundere penală a unui proprietar de monument care asistă ”nevinovat” la distrugerea acestuia. Iar exemplele din județul Neamț sunt, din păcate, nepermis de multe. Și cu toate că există o posibilitate de salvare – exproprierea pentru cauze de utilitate publică, în cazul monumentelor părăsite și condamnate la degradare/dispariție -, nicio instituție din județul Neamț nu a făcut vreo acțiune în instanță în acest sens.
Conacul Bogdan – o bijuterie lăsată în paragină
Din curtea bisericii, peste zidul împrejmuitor, se vede partea de moștenire părăsită a familiei boierești. Conacul sau castelul Bogdan este lăsat în paragină de 11 ani, după ce-a intrat în proprietatea unei firme din Roman, al cărei reprezentant promitea la momentul achiziționării (2009) o casă de vânătoare, cu muzeu inclus, pentru cetățenii străini care ar veni la Gâdinți. Niciunul din planurile enunțate nu s-a concretizat, parțial motivat de faptul că Sorin Ovidiu Fărcășel a fost o vreme în închisoare, pentru șantaj. Nici după ce-a fost liberat condiționat nu s-a schimbat cu nimic aspectul conacului. Clădirea – o bijuterie neogotică -, se află încă 
într-o stare bună comparativ cu alte monumente – să ne gândim doar la Conacul Krupenski din Podoleni, de exemplu, însă anotimpurile și lipsa unei minime intervenții încep să-și spună cuvântul. Fațada deja se macină, cresc arbuști direct în tencuială, balcoanele și acoperișul dau semne de oboseală. Ce este în interior nu știe decât proprietarul, ale cărui singure eforturi s-au concretizat în a pune lanțuri și lacăte pe căile de acces și a ”astupa” spărturile din gard cu paturile fostului spital de bolnavi psihic, care a funcționat în perioada 1982-2009 în conac. Iar dacă accesul în curtea conacului este dificil, însă nu imposibil pentru cineva care chiar și-ar dori să vadă de aproape cum se prezintă în anul de grație 2021 un monument istoric din România aflat în proprietate privată, accesul spre partea laterală – o curte anexă, în care s-au depozitat obiecte din fostul spital -, este liber pentru orice curios, pentru că porțile sunt larg deschise. Peisajul nu inspiră, însă, decât cadrul potrivit pentru un film de groază.
Revenind la conacul Bogdan, acest monument, alături de cazinoul de la Bălțătești, conacul Carajda din Grumăzești, fosta clădire a Tribunalului Neamț, Cercul Militar și Casa Corbu au fost propuse de către conducerea Direcției pentru Cultură Neamț pentru expropriere pentru cauze de utilitate publică. Instituția căreia i-a fost înaintată lista în vederea demarării procedurilor necesare – Consiliul Județean Neamț – a răspuns, însă, că nu este oportun acest demers.
Istoricul conacului – de la grandoare, la decadență
Conacul a fost ridicat de boierul Dimitrie Bogdan în perioada în care a construit și biserica în care este îngropat, alături de soția sa. Domeniul, care are aproape 3 hectare, a fost pierdut, cu tot cu imobil, din cauza datoriilor și cumpărat de la Banca Românească de familia boierului Gheorghiu. Noii proprietari au transformat conacul în reședință de vară, l-au extins și l-au renovat, toate elementele decorative, inclusiv blazonul datând din 
acea perioadă. În 1945, conacul a fost confiscat de comuniști, iar cele două fiice ale boierului Gheorghiu au fugit în Elveția. Timp de aproape 40 de ani, imobilul a fost abandonat, iar în 1982 a fost amenajat ca spital pentru adulții bolnavi psihic. A fost momentul în care decorațiunile interioare, de mare valoare, au fost distruse, iar tâmplăria a fost vopsită în alb. S-au mai păstrat câteva sobe și plafonul sălii mari de la etaj. Fiicele 
boierului Gheorghiu au revendicat domeniul în 2008, dar când au aflat că trebuie să lase spitalul încă 5 ani în clădire, au vândut drepturile litigioase firmei Imo Cons Company SRL, care a ajuns astfel proprietara domeniului pentru 700.000 de lei.
Societatea, cu sediul într-un apartament din Roman, îl are ca administrator pe Sorin Ovidiu Fărcașel, iar ca asociați pe Pierre Jean Arens 60%, Ancuța Bradu – 20% și Sorin Ovidiu Fărcășel – 20%. Obiectul de activitatea al firmei, înființate în 2007, este cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii, iar situația financiară raportată până în 2010 denotă o activitate cel puțin curioasă. Fără niciun angajat și cu cifră de afaceri zero în anii 2008 și 2009, societatea comercială a adunat o sumedenie de datorii, care cumulează peste 4 milioane de lei. Dar a reușit, în aceste condiții, să achiziționeze un domeniu foarte valoros, la prețul a două apartamente bune. Și apoi, să pună lacătul pe el.
”Nu mai știu nimic de proprietar, cred că e la pușcărie”, a declarat Vasile Băbuță, primarul de Gâdinți. ”E păcat că se degradează conacul, așa este, dar nu știu ce putem face noi, dacă nu suntem proprietari. Dacă am fi făcut un parteneriat public-privat cu el, poate ar fi funcționat, dar altfel nu văd cum. Proprietarul de fapt e un cetățean din Luxemburg, care a fugit din România cu nevasta lui Fărcășel din ce spune lumea, adică e și o poveste de amor complicată la mijloc. Am să iau legătura cu doamna avocat Chelaru să văd dacă ar fi vreo șansă ceva să facem noi acțiune în instanță pentru expropriere. Acum câțiva ani am fi avut în intenție să facem acolo un azil de bătrâni, dar n-am fost ajutați deloc. Era dl. Pruteanu prefect atunci și nu ne-a sprijinit deloc”.
”I-am dat două amenzi până acum, atât mă lasă legea”
Sorin Ovidiu Fărcășel a preluat conacul cu scandal. I-a acuzat pe reprezentanții spitalului că au furat caloriferele și au făcut distrugeri la clădire. La rându-le reprezentanții spitalului au susținut că de fapt el a făcut distrugerile și a dat vina pe ei. Fărcășel a făcut plângere penală, dar dosarul s-a încheiat cu un referat cu propunerea de scoaterea de sub urmărire penală, pentru că nu s-a întocmit un proces verbal de predare-primire și nu s-a putut stabili exact ce inventar era și ce anume a preluat noul proprietar. Abia pe 30 iunie 2020, la 11 ani după încheierea tranzacției, instanța a închis oficial dosarul: ”Admite cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman prin ordonanţa nr. 3565/P/2019 din 15.05.2020, şi în consecinţă: În condiţiile art. 318 alin. 14 şi alin.15 CPP constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr. 3565/P/2019 din 15.05.2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman şi confirmă renunţarea la urmărirea penală dispusă privind săvârșirea infracțiunii de furt, prev. de art. 228 alin. 1 C.p. sesizată de Fărcășel Ovidiu Sorin. Potrivit art. 275 alin. 3 CPP cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză rămân în sarcina acestuia. Definitivă”.
Și dacă domnul Fărcășel – care este liber și, conform contului său de Facebook, stabilit în Belgia, s-a revoltat foarte tare pentru calorifere, n-are nicio reacție la degradarea conacului și nici măcar nu s-a ocupat să pună sticla lipsă la ferestre ca să nu mai aibă acces păsările în interior și să-și facă cuiburi pe unde li se pare convenabil.
”Sorin Ovidiu Fărcășel a zis că face o casă de vânătoare, să vină cetățeni din străinătate care să vâneze mistreți și fazani și să fie cazați acolo”, a declarat comisarul Vitalie Josanu, ofițerul de patrimoniu din cadrul Poliției Neamț. ”I-am dat și eu amendă, i-a dat și Direcția pentru Cultură, le-a contestat în instanță, a pierdut, iar prin noiembrie l-am luat din nou la întrebări, în sensul că i-am trimis o adresă prin care i-am reamintit că are obligația să aibă grijă de monument. Dacă are deja două amenzi aplicate și acum i-am făcut din nou adresă nu am ce să-i mai fac legal. Atât mă lasă legea. Nu pot să pornesc niciun fel de dosar penal, nu pot să-l trag la răspundere în niciun fel”.
Concluzia este că, în numele protejării monumentelor, legiuitorul le-a acordat niște facilități proprietarilor, inclusiv scutirea de impozit, dar nu a stipulat nicăieri măsurile coercitive pe care ar trebui să le suporte dacă nu-și îndeplinesc obligația de a le menține într-o stare corespunzătoare. O amendă de 2.000 de lei (jumătate din minim) achitată în 15 zile de la aplicarea contravenției, nu sperie pe nimeni. Și așa, istoria rămâne la bunul simț al unor investitori de tipul lui Sorin Ovidiu Fărcășel.
Cristina MIRCEA
