Interviu cu primarul Petrică ŞCHIOPU

– Domnule primar, comuna Bârgăuani, prin structura sa, este un UAT greu de condus?

Este foarte greu de condus. Are 13 sate, iar distanța de la nord la sud este de aproximativ 20 kilometri. Sunt sate situate de o parte și de alta a drumului național 15D. Mai mult, vechii comune Bârgăuani i s-au atașat, în 1968, la reorganizarea administrativ-teritorială, satele a încă două comune, Bălănești și Talpa. Populația comunei este mică, de doar 3.900 de suflete, aceasta scăzând din cauza îmbătrânirii satelor. Comuna are o medie de vârstă înaintată. În anul 2008, când am ajuns primar, media de vârstă era în jurul a 50 de ani, dar acum cred că este de aproape 60 de ani. Au plecat foarte mulți tineri în străinătate, alții au plecat la orașe, pentru că nu au nicio posibilitate de a lucra în comună. Noi suntem cam la jumătatea distanței dintre Piatra Neamț și Roman. Comuna nu are niciun fel de economie care să atragă brațele de muncă. Activitatea economică se rezumă la agricultura pe care o practică asocațiile agricole. Mai sunt câțiva tineri care au întreprinderi individuale, iar restul nu au unde să lucreze. De agricultură se ocupă societăți mari de la Ghigoiești și Secuieni. Nici măcar de creșterea animalelor nu se mai ocupă localnicii, pentru că vârsta își spune cuvântul. Sunt fermieri mari care au concesionat pășunile, iar oamenii nu au pur și simplu ce face în comuna Bârgăuani. Spun aceste lucruri, pentru că și comuna noastră este situată geografic mai departe de orașe, iar alte posibilități nu avem.

– Din 2008, comuna, totuși, s-a schimbat în unele privințe.

S-a schimbat, pentru că noi am vrut să facem ceva în această comună. Prin 2004, prin SAPARD, s-a încercat înființarea unei rețele de apă. Tot în acele vremuri s-a încercat și un proiect pentru o rețea de alimentare cu gaz metan, dar nu știu ce s-a mai întâmplat.

– La proiectul cu apa nu s-a ajuns și la… detenție?

De la proiectul SAPARD a ieșit și un pic de pușcărie, din anumite cauze. Atunci nu s-a putut duce rețeaua decât în două sate. Proiectul nu a acoperit toată comuna, care cuprinde 13 sate. A fost înființată rețeaua doar în 6 sate. Au fost multe complicații, a fost schimbat proiectul în timpul lucrării, pentru că nu a mai mers rețeaua pe câmp, ci pe marginea drumurilor. Când am venit în 2008 la primărie, rețeaua respectivă era în paragină. A mai fost o instalație de apă și pe timpul comuniștilor, dar și aceea a rămas în paragină. Proiectul SAPARD avea o valoare de un million de euro, la cursul de atunci, ceva peste 30 miliarde lei vechi.

“Rețeaua de apă funcționează perfect”

– Acum funcționează?

Da, funcționează perfect. În 2009, am fost atenționat de SAPARD cum că suntem sub supraveghere timp de 5 ani. Dacă în 2009 nu puneam în funcțiune instalația de apă, trebuia să dăm banii înapoi. De unde să dea primăria atâția bani? Am găsit o societate care a reparat întregul sistem. Apoi, am reușit să plătim ceea ce i se cuvenea pentru tot ceea ce făcuse. Important este că am pus în funcțiune rețeaua, iar în 2009, când reprezentanții SAPARD au venit să o vadă, ca să înceteze supravegherea, rețeaua funcționa. Problema este că, din cauza acestei instalații, nu am putut să obținem finanțare la un proiect pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane euro în anul 2009, pentru că rețeaua nu era preluată de Compania Apa Serv SA sau de un alt agent economic similar. În aceste condiții, nu am putut face punctajul necesar. Am muncit un an la un proiect, pentru că având instalație de apă, nu am mai adunat punctajul necesar. Norocul a fost că, înainte de a ajunge primar, am fost lider de sindicat și nu am dat banii înainte firmei care s-a ocupat de respectiva documentație. Am spus că voi da bani la consultant în momentul în care proiectul este aprobat. Atunci am scutit primăria de o piedere de 650 milioane lei vechi. Cei de la firma de consultanță erau înnebuniți că ei au muncit și că nu se poate așa ceva. În contract a fost scris că banii îi voi da la implementare. Din cauza acestui insucces, nu am mai avut curaj să fac documentații pentru fonduri europene. Toată lumea strigă fonduri eropene. Este foarte greu, pentru că noi, românii, ne împiedicăm unii pe alții când este vorba de fonduri europene. Trebuie întocmite fel și fel de hârtii, aprobări și multe altele care nu își au rostul. Și asta este o piedică. Dacă eu am o instalație de apă, dă-mi punctaj să fac și canalizare. Dar asta nu înseamnă să-mi tai din punctaj, pentru că instalația de apă nu a fost preluată de Apa Serv SA. Întrebarea este cum să facem canalizare? Rețeaua funcționează din 2009, iar din anul 2013 lupt să o predau la Apa Serv SA.

– Și nu o ia?

Nu. Totuși, în 2017, când mi-a încetat mandatul, ajunsesem pe punctul de a o preda la Apa Serv SA. După ce am plecat din funcția de primar, cei din urma mea nu au mai avut nici putere, nici înțelegere. Le-a convenit așa, că apa curge pe instalație. Este o firmă de mentenanță, și atât. Tocmai de aceea, am să încerc să fac demersuri la Apa Serv SA, iar dacă nu vrea să o predea, am să o scot la licitație. Am să o dau la orice operator, să vină de la Apa Vital sau de unde o veni, numai să o ia. Nu pot să demarez anumite proiecte din cauza acestei rețele.

Modernizarea Căminului cultural

– În ce stadiu al modernizării sunt drumurile comunale?

Este foarte mult de lucru. De când am venit la Primăria Bârgăuani, am asfaltat, pentru prima dată, 4,5 kilometri. Lucrarea s-a derulat în al doilea mandat. Recunosc, în primul mandat am avut tot timpul în preajmă persoane ostile. Mă refer la unii consilieri locali, care vin la primărie, ca primarul care vine să nu facă nimic. Probabil, scopul lor este ca peste 4 ani să vină ei la conducerea comunei în locul altora. Cu toate acestea, am reușit să modernizez 4,5 kilometri de drumuri comunale în satele Vlădiceni, Bârgăuani, Talpa, Chilia. În 2018, în urma inundațiilor, am reușit să introduc, pe Situații de Urgență, un drum de 2,5 kilometri de la Vlădiceni, continuare la segmentul care a  rămas nemodernizat. Mai sunt încă 2 kilometri și mai bine între Talpa și Bârgăuani, pe la Homiceni. Mai avem depusă la MDRAP o documentație privind modernizarea unui drum de 1,5 kilometri în satul Ghelăești, 2 kilometri la Hârtop, 1 kilometru la Bălănești, 1 kilometru Certieni, iar în Bârgăuani încă vreo 3 kilometri. În total ar fi vreo 15 kilometri, incluzând și drumurile modernizate, dar și cele pentru care au fost depuse documentații privind finanțarea. Aprobat este doar proiectul de la Situații de Urgență. Am speranța că atunci când se va deschide PNDL3, avem mari șanse, pentru că documentația este foarte bine întocmită. Cu siguranță, va intra la finanțare.

– Câte școli aveți în comună?

Am avut 9 școli funcționale, iar acum mai avem doar una, cu doar 200 de elevi. De aceea spuneam că vârsta locuitorilor este destul de înaintată, iar fenomenul de descreștere demografică este cel mai mare din județ, după informațiile noastre. În 2009 aveam 560 de elevi, iar acum sunt doar 200 de elevi în școală. Și asta, numai în 10 ani. Vă dați seama cât de puțini sunt oamenii tineri în comună? Condițiile sunt bune în școală, au fost aduse și tabletele pentru învățământul online. Singura problemă este legată de microbuzele școlare uzate. Avem două microbuze și nu putem face față la timp, din cauza distanțelor mari dintre sate. Am avut și 4 microbuze, două dintre ele fiind date la casare. Când vom face bugetul, vreau să propun Consiliului Local achiziționarea unui mijloc de transport cu 30 locuri, din banii comunei. Avem 77 kilometri de drumuri comunale, din care au fost modernizate doar 4,5 kilometri. După cum se vede, Ministerul Educației Naționale nu mai poate achiziționa astfel de mijloace.

– Care este starea drumului județean Bârgăuani-Tupilați?

Din câte știu, lucrarea a fost licitată, iar lungimea porțiunii de drum nemodernizată este de circa 4,5 kilometri. Deocamdată, este așteptat ordinul de începere a lucrărilor de la CJ Neamț, iar această instituție nu poate face nimic până când nu se votează bugetul. Totuși, sper ca în viitorii ani, comuna să arate cu totul altfel. Avem și un proiect de modernizare a Căminului Cultural din Bârgăuani. Proiectul este aprobat, iar licitația se va organiza la București. Noi vom preda amplasamentul la CNI, care va coordona lucrarea. Tot în acel spațiu, după ce se va moderniza căminul, vom face și o bază sportivă, cam unde a funcționat primăria veche. În următorii 4 ani, vor mai fi asfaltați încă 7 kilometri de drumuri comunale.

A consemnat Constantin NEGRU

*Material apărut în paginile săptămânalului Mesagerul de Neamț, nr. 476, 04-10 februarie.