De câțiva ani, când spui Grumăzești, automat faci legătura cu Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț. Firesc, din moment ce este un personaj politic la care se raportează toată lumea. Percepția este total greșită, pentru că locuitorii comunei au un alt reper local, familia profesorului Constantin Mătase, primar de vreo 20 de ani. Care a instaurat, democratic, o adevărată dinastie și a cumulat pârghiile puterii locale în familie. A câștigat de fiecare dată alegerile cu câte voturi și procente a vrut, a avut majoritate absolută în Consiliul Local, care, în ultimele două mandate l-a ales ca viceprimar pe Constantin Mătase junior. Cetățenii comunei au ales întotdeauna lista propusă de primarul Mătase, care a considerat că un consilier local priceput și care cunoaște problemele localității este soția sa. Așa că a trecut-o pe listă și în ședințele de consiliu familia Mătase restrânsă are voturi aproape cât un partid de opoziție.
Lăsând la o parte aceste lucruri, comuna arată bine, a avut proiecte, are un sediu nou și impozant de primărie, bisericile au primit bani buni de la județ, școlile nu par să aibă probleme și cetățenii sunt mulțumiți de primar și familia lui. Ceea ce până la urmă contează.
Cum funcționează democrația la Grumăzești
O ședință a Consiliului Local în comuna condusă de Constantin Mătase, ținută în prezența presei pare o lecție de democrație și toleranță politică. Asta în condițiile în care PSD are 11 consilieri și PNL 4, iar cel mai vocal dintre ei este Gheorghe Apetrei. Vineri, 12 februarie ședința a avut 15 proiecte pe ordinea de zi și a durat vreo două ore, fiind de fapt un fel de dialog cu înțepături între primar și liderul consilierilor liberali.
Pe scurt, liberalul Apetrei a cerut mai multe explicații:
– de ce o societate din Borca, Amifit, să primească dreptul de a recolta şi valorifica ciuperci şi fructe din flora spontană, a plantelor medicinale de pe domeniul public şi privat al comunei pe o perioadă de 10 ani („Este o activitate de viitor şi de aceea cred că e bine să lăsăm loc şi altor societăţi să obţină acest drept”.) și a propus perioada de 5 ani; – de ce doar 18 lei pe hectarul de pășune, de ce nu a avut loc o consultare cu crescătorii de animale (răspunsul primarului a venit repede – „Lumea nu se prea înghesuie să vină să facă stâni. Asta pentru că nu au oameni care să lucreze la ele. Am pus un preț mai modic pentru că rămân parcele neocupate. Subvenții nu s-au dat până acum, pentru că nimeni nu a solicitat. Şi ştiţi foarte bine că sunt comune din jurul nostru unde au fost probleme cu respectarea legii și s-au dat banii de subvenții înapoi. Au fost dosare penale. Nu sunt solicitări şi nu sunt animale în comuna noastră, de aceea am pus acest preț”);
– de ce pompierii voluntari sunt plătiți, dacă intervin în afara programului (știut că incendiile au prostul obicei să nu respecte programul de lucru al funcționarilor și să aibă loc noaptea – n.r.), etc.
Să reținem treaba cu subvențiile care nu s-au dat și să luăm act că la Grumăzești nu mai sunt animale, oamenii fiiind axați pe alte preocupări, în special administrație publică, comerț și, din când în când, producție.
Capitolul taxe și impozite locale a trecut repede. Ele vor rămâne cam la nivelul anului 2000, plus inflația de anul trecut, un 2,6% aparent nesemnificativ, semn că nu ele reprezintă sursa principală de bani pentru o primărie destul de bogată față de altele.
Curiosul liberal Apetrei a cerut şi mai multă transparență privind serviciile sociale în comună, după ce în proiectul de hotărâre a pătruns, eroare umană, un 0 în plus care făcea o diferență de 313.000 lei: „Ar fi bine să ni se pună la dispoziţie o informare, o situaţie pe luna ianuarie a activităţii acestor servicii sociale. Şi care este lista acestor furnizori de servicii sociale? Să se posteze şi pe site-ul primăriei cine prestează aceste servicii, dar şi cine beneficiază de ele. În special lista furnizorilor locali. Şi nu am pus întâmplător această întrebare”.
Evident, primarul Constantin Matasă a promis consilierului liberal că-i va pune la dispoziţie tot ce a cerut.
Un primar doar cu bani de la buget și care nu deține clădiri
Ca să ajungă la al şaselea mandat de primar, Constantin Matasă a fost nevoit să facă mici compromisuri politice, în sensul că a migrat de la un partid la altul, în funcție de interesul marii familii din Grumăzești. Migrația s-a făcut spre partidul care era la putere, abia în această legislatură primarul fiind fără o legătură directă la Guvern. În schimb are asigurată bunăvoință la nivel județean, președinte fiind Ionel Arsene, fiu al satului, care a ținut să fie alături de proiectele primarului și ale bisercilor din comună. Mătase a fost mai întâi membru PD, apoi a trecut la PNL, iar în 2012 a candidat pe listele USL. În 2016 a candidat pe listele PSD, la fel și în 2020.
În declarația de avere primarul deține multe terenuri, cumpărate între 1996 și 2014, nu deține clădiri, nu are bunuri de valoare, nu are bunuri mobile, are două maşini cumpărate în 1986, o Dacia 1300 și un Mercedes 190 E, are un singur cont bancar, cu 41.198 lei de la… APIA, nu are credite, datorii și nu a primit cadouri. Surse de venit, aproximativ 72.000 lei ca primar, 27.500 lei pensie de stat, ca și soția, banii amintiți de la APIA și indemnizația de consilier local a soției, de 7.200 lei. O sumă frumușică, sigură, toți banii fiind pe filiera statului român sau a primăriei pe care o conduce. Soția are o declarație identică aproape, cu amendamentul că ea declară un depozit bancar în valoare de 263.578 lei (2,6 miliarde lei vechi), pe care probabil soțul nu-l recunoaște, din moment ce nu-l are în declarația sa de avere. Poate părea ciudat, chiar în afara legii, dar în mod sigur există și o altă explicație decât o omisiune voită sau o simplă neglijență. Ca și faptul că soția declară că este acționar la o societate de cablu TV, iar soțul nu face vorbire despre ea în declarația de interese.
Viceprimarul, pe urmele tatălui și în declarația de avere
Mătase junior are și el doar 5 terenuri, dar e încă tânăr, toate cumpărate, nu deține nici un fel de clădire, nu are bunuri de valoare, nici mobile cu o valoare mai mare de 3.000 euro, are două conturi bancare mici pe numele fetelor și, ca orice copil bun, a acordat un împrumut mamei sale de 60.000 lei. Apropo de mamă și tată, în declarație aferentă anului 2019 apare suma de 150.000 de lei primită de la aceștia la cumătria unei dintre fete, în 2017! Ca un amănunt, suma nu apare în declarația primarului, probabil fiind considerată una în familie. Mătase junior are și un împrumut la o bancă (47.300 lei) și unul de la o persoană particulară, 48.000 lei, către Gheorghe Tănase. Capitolul venituri este scurt, salariul său de viceprimar (58.374 lei ) și al soției, cadru didactic (46.152 lei), plus alocațiile pentru cele două fete.
Acuzații fără suport, dar multe
Dacă firma de cablu TV este revendicată la nivel de acționariat de soția primarului, alte afaceri nu apar în nici o declarație oficială. Adversarii politici au o altă variantă, nesusținută de dovezi palpabile. Ei spun că o spălătorie auto și o stație GPL, aflate într-o clădire imensă la intrarea în Târgu Neamț, ar aparține familiei, ca și câteva terenuri din jur. Argumentul ar fi că mașinile au pe numărul de înmatriculare literele MAT și că toată lumea știe că ar fi ale primarului. Ce uită respectivii este că familia Mătase mai are și alți membri pe numele cărora se pot face afaceri, deci din punct de vedere legal acuzațiile nu țin. După cum tot fără dovezi sunt și alegațiile conform cărora clădirile unor grajduri ar aparține familiei primarului, plus ceva grămezi de balast scoase din Ozana și care nu ar fi atras niciodată atenția celor de la Mediu. Totul este în acest moment la nivel de bârfe, atâta timp cât nu există dovezi concrete. Trebuie să recunoaștem că 20 de ani la cârma comunei pot genera și astfel de discuții din partea unor oameni care n-au putut câștiga în alegeri.
Valentin BĂLĂNESCU
C.T. STURZU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 479, săptămâna 25 februarie-3 martie.
