Compania CFR susţine că a verificat limitatorul de înălţime de la Tarcău cu două zile înainte de accident

Accidentul îngrozitor de la Tarcău, petrecut în ziua de 11 mai, ridică semne serioase de întrebare vizavi de modul în care sunt construite şi întreținute limitatoarele de înălţime (porţi de gabarit, în limbaj tehnic). Rolul acestor porţi este acela de a proteja podurile de cale ferată, deci practic ar trebui să fie atât de rezistente încât să oprească autovehiculele cu gabarit depăşit, aşa cum se întâmplă în orice ţară normală la cap, nu să sară de la locul lor şi să ucidă oameni nevinovați.

La podul CFR de la Tarcău, unul dintre limitatoare a fost doborât acum mai bine de un an de un camion cu lemne şi de atunci zace pe marginea drumului, unde a fost tras de un utilaj. Al doilea a căzut, acum două zile, pe un microbuz în care se aflau 5 oameni, după ce-a fost agățat de un excavator transportat pe un trailer. Cum este posibil să cadă grinzile metalice grele de câteva tone pe șosea şi să facă victime ar trebui să fie un subiect de serioasă reflecţie şi de schimbare de atitudine a responsabililor din CFR. Cel mai simplu este să spui că șoferul este vinovat pentru că n-a respectat limita de înâlțime. Ceea ce este, indiscutabil, adevărat, dar modul de prindere a acelor grinzi, cu niște simple buloane, cu siguranță ar trebui schimbat.

Cât despre periodicitatea cu care sunt verificate aceste limitatoare, Compania Naţională CFR a precizat: „Porțile de gabarit sunt verificate la două zile, de către personalul feroviar abilitat, respectiv de către revizorul de cale, ultima verificare fiind efectuată în data de 09.05.2021. De asemenea, șeful de district și șeful de echipă efectuează revizii chenzinale (de două ori/lună), ultima verificare de acest fel fiind efectuată pe 26.04.2021. Menționăm faptul că, măsurarea gabaritelor se face conform Instrucției 305/1997, în trimestrul IV al fiecărui an. La acest pod, verificările gabaritului de liberă trecere s-au efectuat la data de 12.10.2020”.

Având în vedere că la data de 12 octombrie 2020, cât și în ziua de 9 mai 2021, înainte de accident, una din grinzi “staţiona” pe partea dreaptă a Drumului Naţional Piatra Neamţ-Bicaz, probabil că “personalul feroviar abilitat” a procedat la “măsurarea gabaritelor” direct pe iarba din şanţul unde zace grinda. Acum, că a căzut şi a doua, care a omorât doi oameni, CFR susţine că a făcut comandă şi le va înlocui pe ambele în următoarea săptămână.

„Grinzile metalice avariate/rupte de autovehicule, în urma accidentelor rutiere, necesită fie îndreptare, fie înlocuire. Grinda la care faceți referire (cea de pe partea stângă a liniei CF), în lungime de 14,50 m, din cauza avariilor suferite în urma impactului nu a putut fi îndreptată și readusă la starea inițială, astfel încât să asigure înălțimea înscrisă pe indicatorul rutier și rezerva prescrisă. În această situație, grinda trebuie înlocuită cu o grindă nouă. În ceea ce privește grinda, în lungime de 18.5 m, ruptă și căzută pe partea dreaptă a liniei CF, în urma accidentului rutier din data de 11.05.2021, aceasta prezintă de asemenea avarii semnificative. Menționăm faptul că, reprezentanții Secției L4 Bacău au înaintat comanda, iar cele 2 grinzi vor fi transportate și montate în perioada 17.05.2021-21.05.2021, fiind totodată demarate și procedurile pentru obținerea aprobării închiderii DN 15”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale CFR. Dar partea genială a răspunsului companiei de transport feroviar, care de altfel se preocupă îndeaproape de siguranţa infrastructurii, în numele căreia şi montează nişte porţi de gabarit cu potenţail criminal, este despre (in)utilitatea acestor construcţii: „Protectia podurilor în lipsa grinzilor la porțile de gabarit este asigurată de diferența dintre înălțimea vehiculelor admise în circulatie (4,40 m – cotă înscrisă pe indicatorul rutier) și înălțimea liberă de sub pod – în acest caz 4,80 m”.

Păi, măi băieţi, nu ar fi mai sigur şi mai uşor pentru toată lumea să nu mai urcaţi voi tone de metal pe stâlpi de beton şi să montaţi doar indicatoare, dacă tot asigură ele protecţia infrastructurii?

Cristina MIRCEA