Cu o singură medie de 9 după primul an de liceu, Cătălina Maria Burlea este șefa promoției 2021 a Colegiului Național de Informatică Piatra-Neamț. Fire analitică și rațională, s-a regăsit în științe și a descoperit lumea și pe ea însăși, explorând orice informație și bucurându-se de fiecare experiență din anii de școală. În același timp sensibilă și visătoare, își exprimă emoțiile prin pictură și scris. Pasiunea pentru robotică i-a adus multe satisfacții, premii și îi deschide drumul în viață, Cătălina urmând să dea admitere la Automatizări și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca. Matematica a fost de la început materia preferată, fiindcă „vorbea” în stilul ei: logică, abstractă, conceptuală. Pe lângă asta, a avut-o învățătoare pe Elena Avasiloaei, la Școala Gimnazială nr. 2 Piatra-Neamț, cea care a contribuit decisiv și a ajutat-o să înțeleagă, își amintește Cătălina:
M-a atras matematica de la început și nu am întâmpinat greutăți în a o înțelege. Consider că și doamna învățătoare Elena Avasiloaei a avut un rol foarte important. Mă atrage probabil și pentru că sunt realistă și creativă. Jocurile mele preferate rămân lego și puzzle. Acum am început un puzzle de 1.500 de piese, deocamdată nu-mi permit mai mult, fiindcă timpul meu este destul de limitat, pregătirea pentru bacalaureat este prioritară. Jocurile mă ajută să mă relaxez și să mă focalizez, în același timp, pe obiectivele imediate.
Trecerea în ciclul gimnazial a fost un proces relativ dificil, adaptarea la diversitatea materiilor și dorința de a învăța și de a afla toate informațiile făcând-o să aloce timp mai mult pentru studiu. Recunoaște că este perfecționistă și de aceea s-a străduit să ajungă la cele mai bune rezultate.
Am participat la puține olimpiade și concursuri, pentru mine nu a fost un scop în sine. Din clasa a VI-a și până într-a XI-a am participat la olimpiada județeană de limba și literatura română. Am mai participat și la concursurile de chimie Magda Petrovanu în gimnaziu și Cristofor Simionescu în liceu. Mi-a plăcut mult și fizica, am descoperit-o mai ales în liceu, datorită doamnei profesoare Carmen Florescu, cea care ne-a fost și dirigintă. În general, am învățat la toate materiile, fără ca asta să-mi ocupe foarte mult timp. Mi-a plăcut să învăț istoria și geografia, deși nu erau materii care să mă atragă. Însă modul de predare al profesorilor, orele interactive, m-au ajutat să învăț chiar din clasă și, cu puțin timp alocat acasă consolidării noțiunilor, am avut rezultate bune. În general, rețin rapid și asta a contat mult, pentru că nu am făcut meditații decât înainte de evaluarea națională și acum pentru pentru bacalaureat și admitere la facultate. Țin minte perfect media de admitere – 9,87 – fiindcă este aceeași cu media din gimnaziu. Am fost prima admisă la Colegiul Național de Informatică.
Și a rămas cea mai bună elevă, apropiindu-se acum de absolvire, cu medie aproape de 10.
„În cadrul echipei de robotică, am învățat să colaborez cu ceilalți”
Pentru Cătălina, anii de liceu au fost cei mai frumoși, pentru că i-au dat ocazia să se descopere. După acomodarea inerentă din primul an cu profesorii și colegii, s-a înscris în colectivul redacțional al revistelor colegiului și în Clubul de robotică al CNI, pe care l-a și condus în ultimii doi ani. Pregătirea la informatică a continuat și în cadrul Centrului de Excelență Neamț, la care a participat în primii doi ani de liceu.
Cele mai frumoase experiențe, emoții și bucurii le-a trăit împreună cu colegii alături de care a performat.
În ultimii doi ani, din cauza pandemiei, competițiile de robotică s-au derulat online și am pierdut farmecul acestor competiții: emoțiile, tensiunea. Dar robotica mi-a adus o experiență interesantă, după o întâlnire online cu domnul Mark East, director general Microsoft Education. Acesta mi-a oferit o doză uimitoare de pozitivitate cu privire la era robotizantă, dar mai ales o încurajare de a alege o carieră în această sferă de activitate. Un puternic impact asupra mea l-a avut participarea la concursul Imagine Cup Junior: Virtual AI Hackathon organizat de compania Microsoft la sfâșitul lunii noiembrie 2020. Am înțeles mai bine cum pot fi utilizate inteligența artificială, mașini virtuale, rețele neuronale pentru a proteja natura, implicit planeta. În cadrul acestui concurs internațional am obținut premiul I alături de colegii din echipă Anya Biro, Vlad Butnaru, Theodor Niță și Alexandru Pascu. Am demonstrat că ideea noastră de conservare a speciilor a fost mult mai ușor de pus în aplicare decât cea a celorlalte țări participante (Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Grecia și Rusia). Cred că juriul a apreciat și faptul că proiectul nostru a fost realizat de noi, elevii, sub coordonarea doamnei profesoare Gabriela Blaga, spre deosebire de ceilalți participanți care au primit mai mult sprijin din partea profesorilor lor.
Lidera echipei de robotică CYB3RG0DS RO085, Cătălina a învățat câteva lecții importante în viață:
Am învățat să colaborez cu ceilalți membri ai echipei. Sunt mai multe departamente: mecanică, programare, promovare, jurnal și de proiectare 3D. A trebuit să colaborăm pentru a reuși! Eu m-am ocupat de jurnal – am notat toate momentele parcurse – și de sponsorizare – am reușit să adun fondurile necesare, reușind să conving oameni de afaceri, dar nu numai, pe care nu-i cunoșteam. Am cunoscut persoane deosebite care ne-au sprijinit în demersul nostru, atât financiar, cât și spiritual, iar tematicile competiționale au condus la o mai bună organizare și sistematizare a obiectivelor muncii. În cadrul echipei am avut șansa și să-mi îmbunătățesc cunoștințele în fizică, informatică, matematică, am înțeles cât este de important să comunici pentru a găsi soluții eficiente.
Chiar și în pandemie, talentele și pasiunea i-au permis să se implice și împreună cu colegii ei a realizat viziere confecționate 3D pe care le-au dăruit cadrelor medicale de la Serviciul de Ambulanță Neamț, de la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, militarilor și paramedicilor de la ISU Neamț. Alegerea unei cariere tehnice a venit de la sine, prin clasa a XI-a.
Am ales Facultatea de Automatizări și Calculatoare, dar nu vreau să mă limitez la a fi inginer IT, vreau să accesez un post la o companie multinațională în domeniu, unde sunt alte posibilitățile de promovare profesională. Din experiențele mele de până acum am înțeles că nu trebuie să ne fie frică de inteligența artificială. Consider că omul are avantajul inteligenței emoționale și cognitive.
„Călătoriile mi-au prilejuit experiențe fantastice”
Pictura și călătoriile au rămas și acum pasiunile Cătălinei. A făcut cursuri de pictură când era mică și de atunci, când vrea să se exprime se așează în fața pânzei. Artistul ei preferat este impresionistul Vincent van Gogh. Cea mai dragă lucrare pentru Cătălina este reproducerea după „Noapte înstelată” a celebrului pictor. Tot când era mai mică a practicat înotul, dans modern, volei, dar a renunțat după ce a descoperit lumea roboților. Împreună cu părinții, Vasile (electrician) și Irina (asistentă medicală la Ambulanță), a călătorit pe 3 continente (Europa, Asia și Africa) și a vizitat 11 țări. Cel mai mult a impresionat-o lecția de înot subacvatic, de acum doi ani, de la Luxor și lumea descoperită în adânc.
Călătoriile mi-au prilejuit experiențe fantastice. Am avut ocazia să observ arta romană de pe străzile capitalei italiene, să pășesc pe străzile maiestuoase ale Orașului Luminilor (Paris), dar și să fiu martoră a reprezentărilor video a unora dintre cele mai cunoscute opere de artă ale pictorului meu preferat, Vincent van Gogh din cadrul Carrières des Lumières, un spectacol impresionant în care picturile prind viață prin intermediul imaginilor, muzicii. Pasiunea pentru desen mi-a oferit oportunitatea de a participa la anumite tabere, iar aceste experiențe vor dăinui mereu în cufărul numit suflet. Dorința de a împărtăși cunoașterea cu cei din jur a fost vizibilă pe parcursul voluntariatelor cu copiii precum: Olimpiada Internațională de Astronomie (IAO) desfășurată în 2020 în Piatra-Neamț, Noaptea Cercetătorilor Europeni, Școala Curioșilor, Tabăra de creație Aripi de înger.
Se declară ambițioasă și răbdătoare, considerând că „la tot pasul există impedimente, dar știu că găsesc mereu resurse în mine și în cei din jur”. Ca defecte recunoaște că „uneori nu am motivație să argumentez dacă celălalt își pierde interesul” și în același timp „faptul că mă implic total în ceea ce fac devine obositor”. Se inspiră din exemplul părinților și al unchiului ei preferat, Ionuț Cosmici, inginer IT, dar admite că „mă străduiesc să adun tot ce e mai bun de la toți oamenii pe care îi cunosc”. Singurul regret al Cătălinei este că „puteam fi cea mai bună încă din clasa a V-a, acum îmi dau seama cât de ușor mi-a fost, dar nu consider timp pierdut”.
Cristina IORDACHE