Două amenzi contravenționale răsunătoare, în valoare însumată de 180.000 lei și aplicate Sucursalei Hidrocentrale Bistriţa în data de 13 august a.c. de Comisariatul Judeţean Neamţ al Gărzii Naţionale de Mediu, au fost prezentate săptămâna trecută în ediția online mesagerulneamt.ro. Anterior, parcă în ciuda „organului”, care avea să le popularizaze discret, doar pe Facebook, informații despre amenzi țâșneau ca o arteziană dinspre SH Bistrița.
Ca pretext pentru raidul de control din 11-13 august, Garda a pus în față o sesizare din 6 august și un articol apărut pe un site local, pe 9 august.De fapt și de drept, controlul sosea oricum prin efectul celor stabilite anterior în Nota de constatare nr. 225/04.08.2021, fără pretexte ce amintesc de clasicile sesizări ale colectivelor de oameni ai muncii dinainte de 22 decembrie 1989.
Presupusul izvor de lege al amenzilor este asigurat de legislația privind protecția mediului (OUG 195/2005), respectiv cea a apelor (Legea 107/1996), cu toate modificările și completările ulterioare. Mai departe, pe fir, la SH Bistrița – în calitate de utilizator de apă din lacul de acumulare Izvorul Muntelului și producător de energie electrică – au apărut o autorizație de mediu și una de gospodărire a apelor, cea din urmă fiind contestată.
Contestate vor fi și amenzile.
Primei amenzi, în valoare de 100.000 lei, sprijinită pe legislația de mediu, i se opune din start un argument ușor curajos prin raportare la ce vremuri trăim și la cum evoluează la aparate diversele „organe”. Se amintește direct că deșeurile la care fac referire Nota de constatare(nr. 239/13.08.2021) și Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (07504/13.08.2021) nu sunt generate de Hidroelectrica, iar conform principiilor din OUG195/2005 costurile pentru poluarea cu deșeuri din zona lacului și barajului trebuie suportate de către poluator. La art. 3, lit. (e) scrie pe înțelesul ultimului analfabet: poluatorul plătește. De-a dreptul vesel e ce scrie la lit. (d), anume principiul reținerii poluanților la sursă.
În continuare, SH Bistrița afirmă și susține cu probe (pentru început în echivalent saci cu deșeuri amestecate) că măsurile de igienizare stabilite anterior au fost realizate. Mai mult, Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu chiar fusese informat operativ în legătură cu acțiunile prin adresele scrise din 6 și 12 august. Pe de altă parte, ultimul control a venit în plină acțiune de igienizare. Cantitatea de deșeuri aduse de torenți și afluenți, în urma ploilor masive din 10-12 august, din bazinul hidrografic al râului Bistrița, după cum scria și în Nota de constatare, „nu poate fi cuantificată”. Peste toate, sub aspectul acurateții raidului, s-a reținut că onor comisarii și-au bazat concluziile din 13 august exclusiv pe fotografii din 11 august, care pur și simplu nu mai erau de actualitate, dacă ținem cont de dinamica fenomenelor meteo și intervențiile sucursalei ignorate de comisari.
De toată comedia este că deșeurile acumlate în frontul de retenție după 10 august erau blocate cu un baraj plutitor adiacent barajului, pe malul drept, în vederea extragerii lor din apă, urmată de selectare și valorificare. Echipa de control le-a văzut pe 11 august, zi când au și fost evacuate. Adică, pe 13, la finalul controlului, nu mai erau acolo.
O altă linie solidă de contraatac din partea SH Bistrița consemnează verificările în serie efectuate de gardiști începând cu data de 21 mai.Pe 15 iunie, 29 iunie, 7 iulie, 2 august și 4 august se confirmau acțiunile de colectare a deșeurilor desfășurate de sucursalăși starea de salubritate corespunzătoare a acumulării de apă! Ca un inventar la zi, în anul 2021 au fost colectate și predate: 9.660 kj ambalaje tip pet, 31, 65 tone deșeuri din lemn și peste 3,5 tone deșeuri municipale amestecate. Fondurile alocate s-au ridicat la 175.000 lei. Suma e ușor comparabilă cu valoarea amenzilor. Iată de ce, accentuând pe desfășurarea controlului la o zi după termenul stabilit (10 august) prin nota de constatare din 4 august și după o primă noapte de ploaie abundentă în zonă, sucursala acuză Garda de Mediu și de o vădită rea-intenție.
Cât privește amenda de 80.000 lei, cea cu referire la Legea 107/1996 (a apelor), s-a născut o dispută suplimentară legată de încadrarea faptelor și stabilirea valorii contravențiilor. Situația o va lămuri instanța de judecată. Atunci vom ști dacă vorbim despre un abuz confirmat sau rămânem la nivelul de amenzi dubioase.
Dincolo de povestea celor două amenzi de sezon, „acordate” parcă și în ideea de a arbitra din afara jocului competiția internă pentru definitivarea pe post a unui director la SH Bistrița, rămân cunoscutele probleme de fond. Una, rareori abordată, privește direct Administrația Națională Apele Române. Știu să încaseze vagoane de bani pe apă de la Hidroelectrica, la cote sfidătoare, dar nu am descoperit ce oferă în schimb. De la Remus Borza încoace, de la vremea insolvenței cu repetiție a Hidroelectricii, n-am auzit pe altcineva să se războiască la sânge cu Apele Române pe acest subiect. Pentru a pune frâu imaginației unora, Virgil Popescu, ministrul de resort, are alte priorități. Motiv pentru care, Bogdan Nicolae Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica, e ușor blocat la mantinelă.
Totul pentru nod și papură
Rea-intenția reclamată de SH Bistrița este rudă bună cu căutarea nodului în papură. O dovadă sare din însăși Nota de constatare întocmită pe 13 august de comisarii Gheorghe C. Diaconu și Sorina Zaharia. Ei subliniază „existența de plutitori pe luciul apă cantonați atât în paramentul amonte al corpului barajului, în partea stângă, pe o suprafață de cca. 150 mp, cât și dispersați pe luciul de apă în amonte de baraj și pe malurile lacului de acumulare în zona Bistricioara, comuna Ceahlău, sat Ceahlău – coada lacului și în zona Izvorul Alb”. Apoi, la capitolul de neconformități, marchează printre altele, în sarcina companiei producătoare de energie electrică, următoarele: „Nu a îndeplinit obligația de întreținere a albiei cursului de apă Bistrița în zona amenajată, a cuvetelor și a amlurilor lacului de acumulare, obligație ce revine celor care au drept de folosință a apei sau de către deținătorii de lucrări, constatând existența de plutitori în cantități ce nu pot fi cuantificate atât pe luciul de apă, cât și pe malurile lacului de acumulare Izvorul Muntelui, în amonte de barajul Bicaz pe întreaga lungime”.
Aceste aspecte sunt lămurite în materialul din pagina de față. Însă o altă mențiune denotă o certă evoluție sub stindardul cu nodul și papura. Se spune că „la data de 11.08.2021, Contractul subsecvent de servicii nr. 21/06.07.2020 încheiat în baza acodrului cadru de servicii nr. 23/31.05.2019 cu SC ROTMARK SRL Bicaz, având ca obiect <<servicii pentru ecologizare front retenție baraj și priza de apă lac acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz>> este expirat”.Asta era grija Gărzii de Mediu. Cu sau fără contract, poate cu o procedură deschisă în vederea unui nou contract, poate folosind între timp mijloace proprii, important este de fapt că SH Bistrița manifestă bună voință și responsabilitate. Și își face treaba.
Ce spune Isabela Nedelcu, director SH Bistrița
„Deșeurile abandonate pe maluri și luciul de apă au ca principală proveniență utilizatorii din amonte și riveranii, persoane juridice și fizice care nu respectă cerințele legale în domeniul gestionării deșeurilor și nu acordă respectul cuvenit mediului în care trăiesc. Toate lacurile de acumulare sunt invadate de sute de tone de plutitori anual.
Acțiunile Hidroelectrica nu vor avea niciodată rezultatele dorite, dacă acestea rămân singulare. Pentru rezolvarea cu adevărat a problematicii în discuție este necesară implicarea tuturor factorilor interesați: administrațiile locale, autoritățile de gospodărire a apelor, regia națională a pădurilor, riveranii.
Considerăm că este necesar ca cei răspunzători să fie identificați și sancționați conform legislației în vigoare și practic să se aplice legea și principiul de bază „poluatorul plătește”.
Activitatea societății noastre, de producere a energiei electrice din resurse hidroenergetice, este puternic afectată de poluările produse de terți în amplasamentele administrate de Hidrolectrica, ducând la pierderi financiare directe (înfundare grătare) și indirecte (igienizări repetate, în condițiile în care Hidroelectrica NU generează deșeuri plutitoare.”
„Deșeurile abandonate pe maluri și luciul de apă au ca principală proveniență utilizatorii din amonte și riveranii, persoane juridice și fizice care nu respectă cerințele legale în domeniul gestionării deșeurilor și nu acordă respectul cuvenit mediului în care trăiesc. Toate lacurile de acumulare sunt invadate de sute de tone de plutitori anual.Viorel COSMA
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 503, săptămâna 26 august – 1 septembrie.
