Din când în când, mult prea des din păcate, liniștea unui județ în care sărăcia este ascunsă în comunicatele triumfaliste ale politicienilor este tulburată de anunțul unei crime, al unui viol sau al agresiunilor asupra unor copii. După un timp aflăm criminalul, în cazul nostru chiar el a anunțat fapta, se vorbește câtva timp în presă despre fapte, după care rămânem în așteptarea următorului caz. În spate rămân destine frânte, statistici și același mediu favorizant al unor fapte abominabile. Până când lucrurile nu se vor schimba din acest punct de vedere, vom rămâne un județ care alimentează „știrile de la ora 5”. Cazul de la Piatra Neamț – o fată a ucis un băiat care, spune ea, ar fi vrut să o violeze – are în background aceleași ingrediente, sărăcia, familia dezorganizată, consum de alcool, abandon școlar, un sistem de protecție socială care intervine după comiterea unor fapte, depășit și el de multitudinea de cazuri și de o legislație greoaie, anturaj nepotrivit.
Cazul pe scurt: în noaptea de 16 spre 17 august, o adolescentă de 16 ani sună la 112 și anunță că a ucis un bărbat care-a încercat să o violeze. Crima a avut loc undeva între orele 21,00 și ora 1,00, când a apelat serviciul de urgență. Echipa de intervenție ajunge la apartamentul din strada Mihai Eminescu din Piatra Neamț, dar, pentru că fata nu a știut exact în ce apartament se află, verifică mai întâi apartamentul de vizavi. Câteva minute mai târziu, pompierii sparg ușa la numărul 53 și găsesc un bărbat de 41 de ani, mort, în holul de la intrare, într-o baltă de sânge. Avea mai multe lovituri de cuțit în zona toracică. Într-o altă cameră, în stare de șoc, era autoarea crimei, Alexandra Ioana Apăvăloaei, de 16 ani, din Dochia.
Între timp, polițiștii au mai primit trei apeluri, de la tatăl fetei care spunea că fiica sa l-a sunat anunțându-l că a omorât un bărbat. Mama fetei, Monica Sava, avea să povestească, la două zile după crimă, că, în noaptea respectivă, verișoara Alexandrei, pe nume Amalia, a fost cea care i-a sunat și le-a spus ce grozăvie a făcut fata lor.
Drumul de la o viață de familie dezorganizată spre crimă
Familia Alexandrei este săracă, locuieşte în Dochia, într-o casă dărăpănată, bătrânească, fără utilităţi, singura sursă de venit fiind cei 100 de lei pe zi pe care-i primeşte tatăl, muncind cu ziua la o fermă agricolă. Familia are trei copii, o fată mai mare este căsătorită şi are un copil, Alexandra este al doilea copil, iar mezinul este un băiat de 13 ani. Alexandra a renunțat la școală din clasa a VII-a, băiatul nu mai merge nici el la şcoală şi îşi ajută din când în când părinţii, muncind pe unde poate pentru câţiva bani. Mama Alexandrei, Monica Sava, sintetizează totul în câteva cuvinte: „A renunţat la şcoală din clasa a VII-a, deşi avea note de 7 şi 8 şi nu a creat niciodată probleme. A venit directoarea de la şcoală, la noi, când a renunțat, dar ea a spus că nu mai vrea. Cred că s-a luat după soră-sa mai mare, care şi ea a renunţat la şcoală. A dat de băieţi şi spunea că se plictisea la şcoală. Noi am insistat să se ducă în continuare, dar ea nu a mai vrut”.
Copiii nu au avut exemple în familie care să-i facă să-și dorească să învețe ca să-și depășească condiția. Dimpotrivă, se pare că existau certuri și neînțelegeri care au culminat la un moment dat cu o acuzație de incest, sora mai mare a Alexandrei reclamând că a fost agresată sexual de către tată. S-au făcut cercetări, dar lucrurile au rămas fără un răspuns clar în lipsa unor dovezi certe, greu de obținut.
Cu o săptămână înainte de crimă a avut loc un eveniment care a făcut-o pe Alexandra să grăbească despărțirea de familie. Când părinţii erau plecați, fata i-ar fi permis unui individ să-l ia pe fratele mai mic cu maşina pentru a-l duce să muncească pentru el, undeva la Săvineşti. De aici, s-a iscat un conflict verbal între fată şi tatăl ei, care nu înţelegea de ce ea şi-a asumat răspunderea pentru a-şi trimite fratele să muncească la persoane în care el nu avea încredere.
Acesta ar fi fost motivul pentru care, miercuri, 11 august, în jurul orei 18,00, Alexandra a plecat de acasă. Părinţii au anunţat poliţia indicând ca posibilă locaţie unde s-ar afla locuinţa verişoarei sale, tot în Dochia. Doar că au făcut asta două zile mai târziu, pe 13 august.
Dacă iniţial, Amalia, verişoara, a negat că ar fi la ea, la două ore de când a fost anunțată dispariția, pe 13 august, poliţiştii au găsit-o în casa acesteia. Mama a fost chemată la poliţie, de unde a luat-o pe Alexandra, după ce a dat declaraţie la poliţie că este de acord ca fata să locuiască un timp la nepoata sa, Amalia, întrucât nu mai vroia să se întoarcă acasă.
„A spus că a fugărit-o taică-su, că ar fi încercat să o bată… Noi am încercat să comunicăm, să ne spună de ce ne-a lăsat copilul să se ducă ( la muncă-n.n.), nicidecum să o batem“, afirmă mama.
Ajunsă acasă, Alexandra a insistat că nu vrea să rămână şi mama a ajutat-o să-şi facă bagajele (!!!) pentru a merge să locuiască la verişoara Amalia. De aici, lucrurile devin neclare. Mama ar fi auzit că, sâmbătă seara, ar fi fost la discotecă şi că ar fi cheltuit o sumă mare de bani, având asupra ei şi un telefon mobil performant, pe care nu-l avea înainte.
Verişoara a povestit că s-a întâlnit cu Alexandra care era cu o sacoşă cu haine, dar că nu i-ar fi permis să mai vină la ea, şi că nu ar mai fi stat nicio clipă de atunci înainte la ea în casă. Aici, în poveste, mama introduce un personaj misterios, o anume Diana, element de legătură între Alexandra și viitoarea victimă: „Diana era ca o soră pentru fata mea. Am înţeles că această Diana îl cunoştea pe respectivul. Ori că i-a făcut lipeala cu fata mea, că cică şi Diana ar fi fost cu el şi că ea mai umbla cu unul de pe la Girov. … Ori, că l-a găsit pe internet… Ce s-a întâmplat acolo, nu pot să-mi dau seama.“, spune Monica Sava.
Acum, după ce s-a întâmplat nenorocirea, mama, care a fost de acord ca fata să locuiască la verișoară, declară că „era baza mea în casă, spăla vase, spăla rufe, o fată harnică şi foarte ordonată.”
„Noi din presă am aflat despre acest caz”, spune asistenta socială de la primărie
Ca peste tot, în Primăria Dochia există oameni care se ocupă de asistența socială. Atât cât le permite legea sau după gradul de empatie pe care-l au pentru cei cărora li se adresează serviciul pe care-l fac. Ana Ilona Ciubotaru, asistentul social din Primăria Dochia, povestește destul de detașat despre situația familiei Alexandrei. Ca să fie lucrurile clare, că toată lumea și-a făcut treaba, spune că familia a beneficiat de alocaţie pentru susţinerea familiei, pe care a pierdut-o în momentul în care cei trei copii au abandonat şcoala:
„Conform legii nu se mai încadrează. Nu au venit niciodată să solicite ajutor social. Au beneficiat în schimb de toate ajutoarele acestea venite de la Uniunea Europeană. Nu este o familie constituită legal, au o relaţie consensuală, au trei copii din care fiica cea mai mare şi-a făcut drumul ei în viaţă, locuieşte pe la Războieni, a dat naştere unui copil şi este ajutată de bunica paternă a nou născutului. Familia naturală a rămas cu băiatul de 13 ani şi minora de 16 ani. Cumva, tot timpul îi vedeam împreună, chiar la munca cu ziua mergeau împreună, mai puţin băiatul de 13 ani care rămânea cu un unchi acasă. O mai vedeam cu tineretul, ieşind în parc, la poştă, după alocaţia de stat. Prin centrul comunei o vedeam, dar tot timpul erau numai cu fete, cumva nu mi-ar fi atras atenţia că ar întreţine relaţii sexuale sau că s-ar vinde pentru bani. Noi am mers, astăzi dimineaţă, (18 august –n.r.) la domiciliul părinţilor, ieri nu am dat de ei, pentru ancheta socială. Eu am să vin cu propunerea, către cei de la Protecţia Copilului, ca cel mic să fie luat din sânul familiei… Mai are o verişoară Amalia, am fost şi la această verişoară azi dimineaţă. Cineva ascunde un adevăr…Amalia spune că nu a stat nici măcar o secundă cu ea, deci nu au locuit sub acelaşi acoperiş. Mama mi-a declarat acum, că de miercuri, acum o săptămână fata nu a mai dat pe acasă. Dar, când nu-ţi vine copilul noaptea acasă, nu alertezi poliţia?”.
În ce măsură s-a implicat serviciul de asistență socială în momentul în care copiii au renunțat la frecventarea școlii, în afară de a constata acest lucru, nu este greu de presupus, având în vedere situația actuală. Cert este că în Dochia, ca aproape peste tot în România, se intervine cu măsuri „ferme”, vezi scoaterea din familie a băiatului de 13 ani, după ce se întâmplă o nenorocire și este lumea interesată de subiect. După care se reintră în rutina regulamentelor prăfuite și a legilor care permit orice interpretare.
Angela Croitoru
