Pe 20 august, România a trimis în Grecia 142 de pompieri, cu 8 autospeciale de stingere incendii de pădure, 3 cisterne, un centru de comandă, două containere multirisc, un autocar de intervenție, dar și alte mijloace de sprijin logistic, precum şi o dronă pentru survolarea zonelor de intervenţie. Din Neamţ au plecat 12 pompieri, cu o autospecială pentru stingerea incendiilor de pădure și o cisternă de 7.000 de litri. Din Detașamentul Piatra Neamț au fost în Grecia, ca voluntari: plt. maj. Cezar Cozar, plt. maj. Lucian Trifescu, plt. maj. Dragoş Buțurcă, plt. adj. Ionuţ Brem şi plt. adj. Vasile Onofrei, lor alăturându-li-se colegii din Roman: plt. maj. Florin Asmarandei, plt. maj. Ionel Chelaru, plt. Paul Lucaci, sg. maj. Gabriel Andrieş şi din Târgu Neamţ: m. m. cls. I Florin Dumitru, plt. adj. Mihai Murariu şi plt. adj. Dumitru Răucescu. Drumul până în Grecia a fost destul de dificil, solicitant, s-a mers în coloană timp de peste 30 de ore, această a doua misiune a pompierilor români având loc într-o zonă aflată în proximitatea Atenei.
Prima misiune internaţională a pompierilor nemţeni
Pompierii pietreni Cezar Cozar şi Lucian Trifescu ne-au povestit experienţa lor în prima misiune internaţională la care au participat. Cezar Cozar îşi aminteşte că nu i-a venit să creadă când a fost întrebat dacă vrea să participe: „Eu eram în tura de serviciu şi am fost sunat de conducere: vrei să mergi în Grecia, că s-au aprins câteva focare în jurul Atenei? Am crezut că este o glumă, pentru că ştiam că abia s-au întors din misiune pompierii români. Bineînţeles că am acceptat, pentru că este o oportunitate unică să participi la o misiune internaţională. Mulţumim conducerii ISU Neamţ, pentru că ne-a oferit această oportunitate şi, oricând va fi cazul, se pot baza pe mine!“
„Şi pentru ISU Neamţ a fost o premieră. Eu am vrut să merg încă de la prima misiune, dar judeţul Neamţ nu a participat atunci. Este o mare onoare pentru noi faptul că am fost selectaţi“, îl completează Lucian Trifescu.
Cezar Cozar, cu 9 ani de experienţă și atlet de performanță, spune că este dependent de adrenalină, şi-a dorit foarte mult să vadă tehnica colegilor greci şi cum acţionează aceştia. În baza misiunii a avut ocazia să vadă şi pompieri din Polonia, care au venit cu personal mai puţin, dar cu cele mai multe echipamente şi dotări.
Lucian Trifescu, pompier de 14 ani, spune că a fost necesară o selecţie reprezentativă: „Misiunea aceasta a fost pe bază de voluntariat. Însă, vă daţi seama că şi-au dorit mai mulţi colegi să meargă. Fiind prima misiune internaţională pentru judeţul Neamţ, fiecare şi-a dorit să participe. Şi atunci s-a făcut o selecţie din cei 500 de angajaţi ai ISU Neamţ. Sunt mândru că am fost selectat şi mâine aş răspunde pozitiv, dacă mi s-ar cere ajutorul!“
O experienţă unică, care i-a îmbogăţit profesional şi sufleteşte
Cezar Cozar este încântat de lucrurile noi pe care le-a aflat şi de consolidarea relaţiilor colegiale: “Se lucrează numai în echipă, pornind de la un binom, cel puţin doi, apoi, în funcţie de strategia gândită, suntem împărţiţi pe fiecare sector de acţiune, câte 4-5, depinde de focar şi de situaţia din teren. Incendiile de pădure din Grecia sunt diferite de cele cu care eram obişnuiţi, clima şi relieful sunt diferite în primul rând. Temperaturile sunt mult mai mari, de peste 40 de grade vara, vegetaţia mediteraniană este foarte uscată, iar în pădurea de pini în care erau focarele, focul se extindea foarte repede. Noi am avut mare noroc că nu am fost surprinşi în interiorul focarelor, pentru că prima noastră grijă la intervenţii este să ne asigurăm de securitatea întregii echipe“.
Pompierii nemţeni au lucrat în echipe cu cei greci, iar aceştia au fost uimiţi de profesionalismul şi tehnica românilor. Pompierii greci aveau şi ei plusurile lor: uniformele şi tehnica adaptată la specificul reliefului şi climei. Echipamentul lor este mult mai uşor, mai subţire, furtunurile mai subţiri. Aveau o mască contra fumului, uşor de echipat şi dezechipat şi ochelari de protecţie etanşi prin care nu pătrund fumul şi cenuşa şi un harnaşament în care îşi ţineau sticla de apă şi alte unelte de care aveau nevoie. Prin natura intervenţiei, în zona de acţiune era foarte multă cenuşă în aer, iar pompierii nemţeni nu aveau un echipament care să le protejeze ochii şi faţa. Pentru fum şi cenuşă, echipamentul utilizat de români este tubul de oxigen care se transportă în spate, cu o mască foarte mare care le acoperă faţa şi pe care nu au avut cum să o folosească la aceste intervenţii, unde trebuia asigurată o mare cantitate de apă. Echipamentul românilor cu care transportă zeci de litri de apă, numit vermorel, nu putea fi utilizat în Grecia. Din acest punct de vedere tehnica grecilor era mult mai potrivită. Ei au furtune subţiri, foarte uşoare pe care le ansamblează, creând un adevărat lanţ, dispozitive pe distanţe foarte mari, chiar şi pe un kilometru şi prin care apa ajunge cu presiune mare acolo unde este nevoie.
Pe de altă parte, pompierii români au tehnica de intervenţie mai evoluată, maşini dotate cu pompe de apă, cu echipamente performante, de care grecii au fost entuziasmaţi, dar care nu erau în totalitate adaptate la specificul acelui tip de intervenţie. Un alt minus pentru pompierii români era uniforma mult prea groasă şi grea pentru temperaturile de acolo, ceea ce nu i-a împiedicat însă să acţioneze cu mult profesionalism şi să-şi ducă la bun sfârşit, cu succes toate misiunile în care au fost implicaţi. La o misiune viitoare, pompierii nemţeni spun că şi-ar adapta uniforma şi tehnica din dotare pentru specificul climei. În teren, pompierii nemţeni folosesc un limbaj al semnelor, universal, care le era cunoscut şi colegilor greci, pe lângă staţiile din dotare, în plus, de cele mai multe ori se înţelegeau din priviri, experienţa spunându-şi cuvântul.
Momente de suflet trăite la maximum de intensitate
Ziua de muncă începea dimineaţa la ora 6 şi, cu pregătirile pentru a doua zi, alimentarea cu carburanţi a maşinilor şi a cisternelor cu apă, ajungeau la bază seara, cel mai devreme în jurul orei 20, dar au fost situaţii în care au întârziat şi până la ora 23. Cu două zile înainte de întoarcerea acasă, au reuşit să iasă la o plimbare prin zona locuită şi au avut surpriza să fie recunoscuţi de localnicii care i-au întâmpinat cu bucurie şi recunoştinţă, numindu-i salvatorii lor: „Vă mulţumim din suflet! Suntem prieteni pe viaţă…”
Un alt moment emoţionant a fost atunci când un puşti dintr-un sat aflat în apropiere şi-a dorit să-i cunoască pe oamenii veniţi de departe pentru a avea grijă de casele lor. Băiatul a purtat, preţ de câteva minute, casca grea de pompier, a învăţat cum să mânuiască furtunul şi cum să spună România, prieten şi pompier. S-au îmbrăţişat, au făcut fotografii şi-au imortalizat întâlnirea într-un filmuleţ postat pe site-ul de socializare.
Tot la capitolul clipe trăite cu intensitate emoţională, s-ar încadra şi seara în care au găsit un câine, cu blana pârlită de foc şi însetat, pe care l-au ajutat să-şi revină, cu apă şi mâncare.
După zile întregi de luptă cu incendiul din regiunea greacă Vilia, ultimele echipaje ale pompierilor militari români s-au retras din zona respectivă în baza de operații din localitatea Eleftina. Obiectivul pe care l-au protejat, zi și noapte, a rămas în siguranță. Mănăstirea Ekklisia Profitis Ilias a fost înconjurată de flăcările uriașe, încă din cursul zilei de luni, 23 august. Cu toate acestea, ca prin minune, a fost salvată de la incendiere și de la distrugere completă. Mănăstirea, cu toate construcțiile sale, biserică, paraclis, trapeză, pangar, chilii și anexe, a fost predată în siguranță măicuțelor de acolo, care au mulţumit pompierilor români, în felul lor, creştinesc, oferindu-le la finalul intervenţiei, două icoane.
Miercuri seară, 25 august, salvatorii români au strâns tehnica de intervenție și echipamentele de lucru, și-au luat rămas bun de la gazde și au pornit către bază. Iar de acolo, din nou, 30 de ore de mers în coloană către casă.
La întoarcerea acasă au fost aşteptaţi, la Bucureşti, de ministrul Administraţiei şi Internelor, Lucian Bode şi alţi oficiali, iar în cadrul ceremonialului, toți participanții la misiunea din Grecia au fost înaintați în grad.
Andreea BOGZA
Angela CROITORU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 505, săptămâna 9 – 15 septembrie.
