În Calendarul popular era consemnat că Toamna începe la Sântă Măria Mică (8 septembrie) și durează până la Sfântul Nicolae (6 decembrie). Din bătrâni se spunea că toamna încep să înflorească brândușele de toamnă, numite și brândușele morților. Acesta era semnul că a sosit și toamna. Tradiția populară ne amintește că primăvara este începutul dragostei, vara este zenitul, paroxismul iubirii, împlinirea ei, iar toamna se legiferează dragostea prin căsătorie. Timpul cel mai prielnic pentru căsătorii era și este considerat toamna, după ce sunt terminate lucrările pământului, s-au adunat bucatele și s-a stors vinul.
Cum respectau înaintașii Ciuda lui Arhanghel pentru a fi ocrotiți
În calendarul popular, data de 6 septembrie era ziua sărbătorii Ciuda lui Arhanghel. Ciuda lui Arhanghel este numele popular al sărbătorii creștine Minunea Sf. Arhanghel Mihail din Colose, ce este prăznuită anual pe data de 6 septembrie. An de an, creștinii își amintesc de miracolul Sf. Arhanghel Mihail ce a vindecat o fată care nu putea să vorbească, ea fiind mută din naștere. În Kolassa Frigiei exista o biserică a Sfântului Arhanghel Mihail, deasupra unui izvor vindecător. Aici, bolnavii beneficiau de multe miracole, mai multe decât cei care intrau în scăldătoarea Siloamului, unde o dată în an se pogora îngerul Domnului. Pe când în Kolassa Frigiei, izvorul vindecător avea Darul Sf. Arhanghel Mihail. Dacă la Siloam primea vindecare doar primul care intra în apă după ce Îngerii intrau, la izvorul vindecător primeau vindecare toți cei care intrau cu credință în apă. Miracolul vindecării fetei mute este amintit peste veacuri deoarece tatăl ei era păgân. Acesta l-a visat pe Sf. Arhanghel Mihail care l-a invitat să o aducă pe fată la izvorul vindecător. Drept mulțumire pentru faptul că fata a început să vorbească, acel om a construit o frumoasă biserică deasupra izvorului vindecător, închinată Sf. Arhanghel Mihail. Sfântul Arhanghel Mihail era cinstit de bărbați la data de 6 septembrie, de sărbătoarea Ciuda Arhanghelului Mihail. El era privit ca fiind agricultorul exemplar, un fel de erou întemeietor ce a încercat și a reuşit să-i scoată pe oameni de sub puterea Satanei, printr-o minune. După aceasta, Satana i-a slujit cu jurământ timp de un an, a arat trei brazde deodată şi a semănat tot atâtea holde. În calendarul popular ziua de 6 septembrie poartă un nume straniu. Se numește „Ciuda lui Arhanghel” și oamenii o țin ca să nu fie mânioși și „ciudoși” tot anul, să le fie casa ocrotită de ceartă și neamul de pizmă. Se spunea că „Ciuda” e mai mult o sărbătoare femeiască, de frica sfezilor și a bătăilor din casă. Dacă femeia n-o ținea, bărbatul umbla înciudat tot anul. Nu se cosea ca să nu se întâmple ceva rău. Prin unele sate se credea că „Ciuda lui Arhanghel” e numele nevestei lui Arhanghel, pe care acesta ar fi lăsat-o din pricina traiului rău, aici, în aceasta zi, iar el a fugit atâtea săptămâni, până s-a oprit la 8 noiembrie. Se ținea pentru ca oamenii și casele să fie protejate împotriva vârtejurilor de vânt.
Obiceiuri pierdute de Ziua șoarecilor
În Calendarul popular, ziua de 5 septembrie este însemnată ca fiind Ziua nunții șoarecilor. În acest sens, țăranii de altădată țineau această zi cu haz pentru a nu fi vizitați de rozătoare. Multe superstiții și credințe au apărut de-a lungul timpului privind acești dăunători, care sunt foarte curioși, băgăcioși, stricători. Ei stricau și distrug și astăzi culturile, zidurile caselor de lut, betoanele din care sunt făcute blocurile mâncarea din beciuri și de prin cămări, hainele din lada cu zestre și subsolurile locuințelor. Țăranii din Vaslui credeau că, atunci când sunt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Tot din Vaslui era și vorba „să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei și șoarecii la tine acasă”. Într-o legendă pierdută se povestea cum un șoarece care a mâncat nafură sfințită în ziua de Paști, s-a transformat în liliac. Din bătrâni se spunea că, dacă șoarecii rod o haină, îi semn rău de boală pentru persoana a cărei este haina. Femeile însărcinate de altădată aveau un statut aparte și nu li se puteau refuza prea multe. O superstiție îi obliga pe soți, ca atunci când le cerea ceva femeia lor însărcinată trebuia musai să-i dai, altfel șoarecii îți rodeau tot de prin casă. Iarna grea era prevestită și de șoarecii care strâng spice de grâu, pe care apoi le fac grămezi și le învelesc cu pământ. Un alt semn era numărul mare de șoareci observați toamna. Se spunea că vine o iarnă fără prea multă zăpadă, dacă la culesul păpușoilor, cuiburile de șoareci erau făcute pe pământ.
Filonul luptătorilor români din Carpați – Timotei Cipariu
Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, judeţul Alba – d. 3 septembrie 1887, Blaj), a fost o personalitate reprezentativă a culturii românești, un revoluționar pașoptist din Transilvania, filolog și lingvist. A fost membru fondator al Societăţii Academice Române. Timotei Cipariu a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848, fiind ales secretar al acesteia. A fost ales de adunarea de la Blaj ca să meargă la Viena pentru a prezenta împăratului doleanțele românilor. Alături de alţi fruntaşi ai revoluției, a semnat în octombrie 1848 apelul prin care se cerea românilor ardeleni să se înarmeze împotriva insurgenților unguri, pentru a se putea apăra singuri de agresiunea acestora. Timotei Cipariu a publicat o foarte lungă serie de studii asupra limbii române şi a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei şi lingvisticii românești. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român şi originea acestuia. A decedat la Blaj, la 3 septembrie 1887. A fost înmormântat în curtea bisericii „Sfinţii Arhangheli”, numită şi Biserica Grecilor, din Blaj. (preluat www.enciclopediaromaniei.ro)
„Mesagerul de Neamț”, cu ocazia sărbătorii Nașterea Macii Domnului, urează tuturor celor care poartă numele Maria, Marin, Mari, Meri, Mărioara, Măriuța, Marița, Mara, Mariana, Marilena, Marina, Marinela, Marusia, Măriuca, Maricica, Mia, Mioara, Marian, La mulți ani!
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 504, săptămâna 2 – 8 septembrie.
