Un pasaj din cel mai recent comunicat de presă remis de Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 5 octombrie, în legătură cu dosarul ATI – Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, a trecut perfect neobservat. Omul de rând ca omul de rând, cu grijile şi suferinţele lui, dar nu l-au comentat nici corpul medical, conducerea executivă, consiliul de administraţie al spitalului şi consiliul judeţean, cu Ionel Arsene în frunte, nici „vigilenţii” politicieni de Neamţ, indiferent de partidul în care îşi văd de interesele preponderent personale.
În documentul menţionat se explică socoteala cu administrarea unui probatoriu complex de către Secția de urmărire penală și criminalistică, care efectuează „cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă”. Printre altele, suntem informaţi următoarele:
„Au fost efectuate cercetări la fața locului în perioadele: 14.11.2020-15.11.2020, 18.11.2020, 24.11.2020, 15.12.2020, 12.02.2021, 25.02.2021-26.02.2021, 4.03.2021, 17.03.2021, 18.03.2021, 3.06.2021, 8.06.2021 și 18.06.2021. Au fost ridicate probe materiale necesare expertizelor dispuse”.
După 18 iunie, aşadar, n-a mai călcat picior de investigator în saloanele sigilate.
Hârleţul lui Elodiu
Ancheta tragediei din 14 noiembrie este coordonată de un teribil procuror, înzestrat cu un remarcabil talent de a se băga în faţă, fără a face însă concurenţă unora de calibrul Comandantului Raed Arafat. Marius Iacob se numeşte. A intrat în conştiinţa publicului sub porecla Elodiu, de când instrumenta dosarul Elodia Ghinescu, în urmă cu mulţi ani. La ordinul său, scafandri SIAS şi luptători din trupele speciale au căutat trupul Elodiei în Lacul Vidraru. Fără rezultat. Ulterior, după cum a relatat presa centrală, competentul procuror Iacob a făcut demersuri oficiale necesare golirii lacului pentru aprofundarea cercetărilor. Cunoscutul gazetar Alecu Racoviceanu este cel care dezvăluia că poate ar fi reuşit, dacă nu se opunea SRI. Nota de plată pentru golirea lacului de vreo 465 milioane mc de apă, inlcuzând consecinţele economice, era incalculabilă.
Acest procuror ţine sigilate saloanele din spitalul judeţean. Nu-l întreabă nimeni de sănătate, nu-l caută nimeni de un abuz grosolan şi cel puţin de zădărnicirea combaterii bolilor, dacă nu de ceva mai grav.
Este momentul unei lămuriri esenţiale. Noul Cod de Procedură Penală, la art. 192, alin. (1), spune că „Cercetarea locului faptei se dispune de către organul de urmărire penală, iar în cursul judecății de către instanța de judecată, atunci când este necesară constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea adevărului, precum și ori de câte ori există suspiciuni cu privire la decesul unei persoane”.
Profesorul şi avocatul Gheorghe Mateuţ explică şi nuanţează ce înseamnă această cercetare în lucrarea „Tratat de procedură penală. Partea generală”: este un procedeu probatoriu care constă în deplasarea organului judiciar penal (a organului de urmărire penală sau a instanței, după caz) la locul unde s-a săvârșit infracțiunea, unde s-a produs rezultatul ori unde au rămas urme în vederea constatării situației locului săvârșirii infracțiunii, a descoperirii și fixării urmelor infracțiunii și a stabilirii poziției și stării mijloacelor materiale de probă și a împrejurărilor în care infracțiunea a fost săvârșită.
Este legitim, măcar din postura de simplu beneficiar de asistenţă medicală, să se întrebe cu furie fiecare nemţean cum justifică Elodiu blocarea în continuare a saloanelor ATI, mai ales în condiţiile actuale (şi de perspectivă), în care repunerea lor în circuitul de utilizare medicală e o chestiune de viaţă şi de moarte? Stau bolnavii pe holuri, ca vai de ei, nu este acces la suficiente surse de oxigen şi ne uităm la nişte sigilii netulburate din 18 iunie. Te pomeneşti că aşa vor rămâne saloanele, în conservare, până ajunge dosarul în instanţă, că poate cere şi instanţa o cercetare la faţa locului. Nu ţine, profesorul Mateuţ spune că e „după caz”. În plus, conservarea la nesfârşit ridică serioase îndoieli asupra calificării investigatorilor.
Pe de altă parte, este legitim să întrebi – cu furie accentuată – ce păzesc managerul de spital, consiliul de administraţie şi CJ-ul condus de Arsene? Te pomeneşti c-or fi având o reţinere, o jenă – din varii motive – să tulbure cu minime întrebări justificate lucrarea lui Elodiu.
Hârleţul lui Filimon
Până în urmă cu câteva zile, se ştia că sub sigiliu sunt două saloane. Aşa s-a vorbit de la bun început, aşa a intrat în conştiinţa publică. Ce să vezi, surpriză, mai era o încăpere cu statut de salon! Eliberare acesteia a fost anunţată triumfal, ca peste noapte, de managerul Alex Filimon. Chipurile în urma unor demersuri, însă necunoscute anterior, fie şi pe surse.
Un demers istoric s-a reţinut, de exemplu, în dreptul fostului manager, dr. Silviu Verzea, la puţine zile după ce fusese numit manager interimar. Pe 26 mai 2020, invocând încetarea stării de urgenţă pe 15 mai, solicita clarificări ministerului (FOTO 1):
„Vă rugăm să ne precizaţi dacă în spital pot fi internaţi şi trataţi şi pacienţi la care nu există suspiciunea infecţiei cu Covid-19 şi care nu sunt confirmaţi pentru aceasta.
Concret, fiind un spital judeţean care asigură asistenţa medicală în aproape toate specialităile, suntem confruntaţi cu solicitări multiple din partea pacienţilor cu afecţiuni cronice care au fost până acum amânaţi, a căror stare s-a agravat.
Vă rugăm de asemenea, să ne precizaţi în ce condiţii se poate desfăşura activitatea în cadrul Ambulatoriului Integrat de Specialitate, existând şi aici numeroase solicitări”.
Direcţia Generală de Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică răspundea în două zile, prin DSP Neamţ, de unde adresa ajunge cu maximă „operativitate” la spital abia pe 4 iunie şi fără să clarifice absolut nimic (FOTO 2 şi 3). Ca o culme a tupeului guwernerian de tip Ludovic Orban, exprimată de supuşii ministrului Nelu Tătaru, se reconfirma de unde s-a tras distrugerea spitalului prin încadrarea ca suport-Covid. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 555/2020 din 3 aprilie spunea explicit, preluând ad-literam din Ordinul 533 din 29 martie, că „se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgenţă din zonă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale”. Între timp, pe 31 martie, ministerul clarificase că „spitalele de suport desemnate reprezintă unităţi sanitare fără importanţă de urgenţă”. Ceea ce era de fapt în deplin acord cu Planul strategic privind creșterea etapizată a capacității de răspuns a spitalelor din România la epidemia de Covid-19, elaborat de Task Force al Ministerului Sănătății în perioada 20 ianuarie-25 martie, prezentat de fostul ministru Victor Costache. De acolo rezulta când abia, în faza 3, urmau să intre în luptă spitalele judeţene de urgenţă (FOTO 4). La noi a funcţionat comanda fără-hotare-de-partid „Totul pentru Roman!” şi, aşa cum deja s-a dat uitării, s-a produs rocada criminală între spitale.
Reţinem viteza de reacţie a fostului manager Verzea. Alex Filimon, însă, n-a găsit timp în primăvară nici pentru vizite de documentare – pe care le dorise iniţial! – la două spitale etalon pentru modul de organizare şi luptă pe frontul anti-Covid. Era primit cu braţele deschise graţie unor intervenţii private, dar fără legătură cu prezidentul Arsene. Lesne de bănuit, una dintre destinaţii era exemplarul Spital Clinic Municipal Oradea. Acolo era aşteptat de două legende: dr. Ovidiu Burtă, directorul medical şi dr. Gheorghe Carp, prim-partener pe linie de Sănătate al lui Ilie Bolojan, manager cu două spitale modernizate în palmares, fost comandant medical al Bihorului, în prezent senator PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate.
Hârleţul lui Arsene
Ionel Arsene, drept este, a marcat o serie de intervenţii publice vehemente, violente pe alocuri, în vederea redeschiderii SJU pentru toate patologiile. Mai ales după scrisoarea doctorului Verzea. Doar că a omis să explice ceva, anume ce comunica oficial Ministerul Sănătăţii pe 31 martie 2020. Uitarea funcţionează din plin. Concret, „lista cu spitalele de suport pentru pacienții Covid-19 pozitiv care necesită tratament și pentru patologii specifice (ex. afecțiuni cardiace, ortopedice, etc)” a fost elaborată „în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, pe baza analizei la nivel local a capacităților de îngrijire a pacienților”. În cazul nostru răspunderea era trimisă la pădurea (sau jungla) tutelară de la CJ.
În paralel, Arsene a avut ca maximă prioritate – prin votul consilierilor judeţeni, evident – să îngroape peste 3 milioane de euro din partea nemţenilor în aventura de la Leţcani, alături numai de omologul din fruntea CJ Iaşi, pesedistul de marcă Maricel Popa. Celelalte 4 judeţe din regiunea de dezvoltare, un aspect insuficient cercetat, nu au intrat în combinaţie. La noi, nimeni, absolut nimeni nu i-a amintit lui Arsene că o asemenea hotărâre se judecă şi sub aspectul legalităţii, şi sub cel al oportunităţii.
Şi mai interesant, în sensul unor cercetări rezervate specialiştilor în… cercetări, e altceva. Banii s-au alocat Asociației de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST, o entitate de utilitate publică înfiinţată în 2008 de consiliile judeţene Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Până în 2012, aria de intervenție a asociaţiei a fost limitată la îmbunătățirea capacității și calității sistemului public de intervenție în situații de urgență, acordarea asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat (cunoscut sub numele de SMURD Regional).
În continuare, gama de investiții și proiecte pe care le poate derula EURONEST în beneficiul și cu sprijinul membrilor săi fondatori a fost extinsă, astfel încât astăzi misiunea sa o reprezintă „pregătirea și promovarea, la toate nivelurile, de proiecte destinate dezvoltării regionale, de interes comun pentru toate cele şase judeţe asociate, în domeniile serviciilor de sănătate, sociale, de transport, apă/apă uzată, mediu, administrație publică, educație, etc. şi de a obţine finanţări interne şi externe necesare derulării acestora”. Rezultă că oricum o întoarce Ionel Arsene, dă cu nepotriviri. S-a spus că de modularul-minune, vor beneficia judeţele Iaşi şi Neamţ, dar asta intră în contradicţie cu statutul asociaţiei, căci se specifică interesul celor şase. Apoi, dacă două judeţe – unul bogat, prosper şi unul prăpădit – au băgat bani grei pentru toate cele şase, iar e o gravă neregulă, cel puţin sub raport moral.
În altă ordine de idei, nu a clarificat nimeni ce standard militar îndeplineşte acel spital, fiindcă a fost prezentat ca unul de campanie. C-o fi ROL 2, c-o fi ROL 2+, sau ROL 3, se trece constant cu vederea peste faptul că asemenea structuri sunt tipizate. Cine nu crede să întrebe cu încredere la NATO. Pe scurt, preţul furniturilor turceşti e uşor de comparat cu gama de preţuri reale.
Revenind la zi, pe fond de grijă de neclintit dedicată sănătăţii şi vieţii nemţenilor, nu am descoperit nicio fărâmă de luare de poziţie, sau măcar de aluzie din partea lui Arsene faţă de interminabila „conservare” a saloanelor ATI de la etajul 2 al spitalului la porunca lui Marius Iacob. Bine că, pentru propria-i piele, ştie cum să ducă un război cu strigături împotriva unei judecătoare de la Bacău.
Aşa se face că o declaraţie veche a prefectului George Lazăr trece de simbolistica post-decembristă a sulei în coastă, urcând spre forţa unei suliţe: „Secția de terapie intensivă a fost mutată sâmbătă (14 noiembrie 2020 – n.a.) de la etajul 3 la etajul 2, fără să existe nici măcar o notificare la Direcția de Sănătate Publică. Acele circuite speciale trebuia obligatoriu verificate și avizate de DSP. A fost un fel de hei-rup al celor de la spital”. Sigur, ştim că altcineva era manager, cum ştim cine îl instalase. La fel de bine se ştie că Arsene controlează Consiliul de Administraţie al spitalului. Acolo tronează două personaje titulare dificil de tulburat, de chestionat. Se numesc Dan Vasile Constantin (reprezentant al preşedintelui CJ) şi Veronica Vasiliu (director strategic în CJ şi una dintre cele două reprezentate ale consiliului). Era de datoria consilierilor judeţeni să întrebe în gura mare de sănătatea Sănătăţii, de calitatea actului managerial din spital, de preocupările procurorului. După cum se vede, nu e cazul. Nimeni nu mişcă-n front de parcă ar fi corişti-suport.
Viorel COSMA
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 510, săptămâna 14 – 20 octombrie.
