Jocul politic este o expresie care a prins foarte bine la noi. Probabil pentru că politicienii din România tratează politică ca pe o joacă, una foarte serioasă și cu miză foarte mare… pentru ei. Pentru populație, de cele mai multe ori, este un joc la care participă doar indirect prin acel proces de votare și, după aceea, doar pot sta să se uite la alții cum se distrează și câștigă. Pentru că, cel puțin în ultimul timp, nu contează rezultatul votului, în sensul că posesorul celor mai multor voturi este și cel care va conduce Guvernul. Cu alte cuvinte, votezi tu, ca să câștige altul. Orice ar fi, pare că oricum răspunsul cetățeanului la întrebarea „Eu cu cine votez” este „Chiar contează”?
Miza jocului
În aceste zile, guvernarea țării a devenit un joc, pe mize mari, pe bani mulți. Inflamarea celor care nu au beneficiat de bani la momentul miliardului lui Cîțu plasat în teritoriu, arată cam pe unde se învârt interesele. Președintele Iohannis recunoștea asta implicit, în momentul în care constata că supărarea provenea de la faptul că nemulțumiții nu se aflau ei la butoane, ca să-și taie o felie de tort mai consistentă. Și este doar o mică parte a mizei financiare care se joaca la ruleta puterii.
Guvernul Cîțu a fost demis de Parlament cu 281 de voturi venite pe filiera PSD-USRPLUS-AUR. Motivele fiecărui partid erau diferite, dar elementul comun era cumva premierul Cîțu. Iar cei din USRPLUS au bătut toate recordurile în materie de jocuri politice, au votat o moțiune în care erau criticați proprii miniștri, care și ei au votat voios și… responsabil. Că prea au fost marginalizați în Guvern raportat la procentele din alegeri, cu ministere periferice, precum cel al Justiției, Economiei, Proiectelor Europene și, să nu uităm, cel al Transporturilor. Plus alte sinecuri în toată țara. Dar pofta vine mâncând.
Premisele jocului
Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit și a acuzat partidele, care au votat moțiunea că au creat o criză guvernamentală, uitând cu multă dezinvoltură că nici guvernul Cîțu nu este fără de păcat. Soluția de la Cotroceni a fost tot butonul de pauză, prima consultare cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier fiind stabilită la 6 zile după ce a căzut Guvernul.
După ce Guvernul a picat prin moțiune, fiecare jucător și-a stabilit strategia. PNL-ul, probabil înainte de a face legătura cu Palatul Cotroceni, a stabilit definitiv, nu și irevocabil, că au o propunere, pe… Florin Cîțu.Care să vină cu un nou Guvern în fața Parlamentului, să ceară votul. Pentru că… de ce nu? Între timp, după ce liniile telefonice au început să fie folosite intens, varianta definitivă a primit niște ajustări, că s-ar putea și fără Câțu, în anumite condiții. Ce nu ni s-a spus clar, ar fi cu ce partide se gândesc liberalii să facă o majoritate. Oricum, la întâlnirea cu președintele liberalii nu au făcut nicio propunere de premier.
Foștii colegi de guvernare de la USR au rămas cu același discurs dinainte de moțiune: vor la guvernare, cu ministerele negociate și musai reformate în stil propriu, dar fără Florin Cîțu. Condiție greu de îndeplinit, cel puțin dacă ținem seama că acesta este proaspăt președinte de partid. Iar amintirea guvernelor PSD cu premieri când Dragnea era președinte și cam câtă „putere de decizie” aveau Grindeanu, Tudose sau Dăncilă este încă proaspătă în amintirea tuturor. Dar USR a fost și singurul partid, alături de UDMR, care la întâlnirea de la Cotroceni de luni, 11 octombrie, avea și un nume pentru funcția de premier în persoana noului președinte de partid, Dacian Cioloș.
PSD, partidul care a depus moțiunea de cenzură și are cei mai mulți parlamentari, a venit cu propunerea… de a nu avea o propunere. În documentul care a dus la căderea guvernului arătau toate punctele în care guvernul Cîțu a fi greșit, dar soluția aruncată spre populație, pentru a repara lucrurile era… alegerile anticipate… în primăvară. Până atunci, un guvern de specialiști asumat de toată lumea, în special de PSD, care să conducă cum o putea pentru 6 luni, în condițiile în care România are o criză sanitară fără precedent, o criză energetică și, mai nou, una guvernamentală. Concluzia ar fi că soluția PSD era să apese, pe model prezidențial, butonul „Pauză la guvernare” și să vină în primăvară când o parte din aceste probleme ar fi arătat poate mai bine și ar fi mai ușor de guvernat. Asta în cazul în care cineva chiar crede că PSD vrea la guvernare.
Cei de la AUR au avut un discurs surprinzător de asemănător cu cel al PSD. Soluția lor: guvern de specialiști și alegeri anticipate. Cu toate că definiția de specialist în cazul AUR probabil trebuie să vină cu câteva asterixuri. Având în vedere situația pandemică, orice guvern de specialiști ar trebui să includă persoane din domeniul medical și deja Diana Șoșoacă l-a numit pe Arafat criminal și George Simion a spus că Alexandru Rafila (propunerea inițială a PSD) nu este de încredere. Ar fi fost interesant să apară și unele nume de specialiști în domeniul medical din partea partidului antivaccinist, dar acestea au lipsit. Singura persoană despre care s-a auzit a fost eterna propunere Călin Georgescu, dar declarația lui George Simion a spus tot ce a fost nevoie: „ne consultăm, să vedem ce zic și Orban, Ciolacu, Cioloș și Kelemen Hunor”.
UDMR-ul a venit cu o propunere surpriză, să preia ei guvernarea pentru o perioadă de 6 luni: „o soluție pentru terminarea crizei politice ar putea fi un guvern de 6 luni, sub conducerea UDMR, cu Kelemen Hunor premier. Știu că pare o soluție extravagantă, știu că trecem printr-o situație dificilă, dar știu că am putea trece peste această perioadă printr-o astfel de formulă”. Propunere extravagantă sau nu, sigur a fost una constructivă.
Concluzia jocului
Consultările de la Cotroceni s-au încheiat cu un rezultat aparent surprinzător: Dacian Cioloș, liderul USR, este nominalizarea făcută de președinte pentru poziția de premier. Având însă în vedere că majoritatea partidelor parlamentare din România au preferat să meargă la întâlnire cu propunerea „noi nu” și singurele variante clare au venit din partea USR și UDMR, poate nu ar trebui să mire atât de mult.
Varianta Dacian Cioloș pare una sortită eșecului. Reacțiile liderilor politici spun totul nu numai despre șansele formării unui Guvern, dar și despre intențiile reale ale președintelui Klaus Iohannis. Liderul PNL și premierul interimar, Florin Cîțu, l-a trimis pe Cioloș, după ce va găsi soluții pentru o majoritate „cu aliații săi de la moțiunea de cenzură, PSD și AUR” și abia apoi să discute cu PNL. Reacția lui Marcel Ciolacu a fost categorică și nu lasă loc de interpretare, cel puțin deocamdată: „Desemnarea lui Cioloș reprezintă primul pas spre anticipate! PSD nu va vota niciodată un nou Guvern Zero”. Co-președintele AUR, Claudiu Târziu caracteriza decizia lui Klaus Iohannis ca fiind „cea mai proastă decizie pe care o putea anunța” președintele.
Toate aceste reacții erau mai mult decât previzibile plus mesajul transmis de liberali trădează și intențiile președintelui. Dacian Cioloș și USR au ajuns în situația în care au acceptat să formeze un guvern cu cei 15% din Parlament și 11% din sondaje. Cioloș probabil crede că emoția de acum este la fel de mare ca după momentul Colectiv, când i s-a mai dat șansa, neacoperită prin vot popular, de a conduce un guvern. Diferența este că acum sunt mult mai mulți morți în întreaga țară și singurul element de legătură cu situația de atunci rămâne Raed Arafat, omul care este întotdeauna gata să gestioneze dezastrele, niciodată să le prevină eficient.
Realitățile care parcă nu fac parte din jocul politicienilor
Deci, timpul trece și jocul continuă… dar problemele populației rămân la fel de urgente și la fel de grave.
În timp ce primele două partide ale țării, care împreună au peste 50% din voturi spun că nu fac propuneri pentru a guverna țara, situația este scăpată de sub control. E greu la guvernare acum. Vine iarna, prețurile au crescut, benzina e peste 6 lei, facturile la energie și gaz sunt mult mai mari și România nu mai are paturi la ATI pentru bolnavii de Covid, deși are peste 15.000 de cazuri pe zi. Deci nimeni nu vrea la butoane acum, pentru că ar trebui să deconteze în fața populației. Dovadă stau sondajele: PNL a scăzut spre 20% de la peste 35% iar USR tinde mai mult spre 10% în timp ce AUR, care a stat în opoziție, și-a dublat numărul de votanți față de ultimele alegeri și PSD este lider detașat în sondaje. Dar acest joc „de-a n-ați-o ție” se termină la primăvară, pentru că multe din probleme se rezolvă mult mai ușor atunci. Prețul la gaze naturale doare mai puțin când vine căldura, chiar dacă prețul energiei e mare, nu consumi atât de mult… Prețul de carburanți se poate stabiliza, dacă vine un nou lockdown și se rezolvă și asta. Specialiștii spun că și acest val pandemic trebuie să se plafoneze până atunci chiar și în a doua cea mai puțin vaccinată țară din UE. Atunci e frumos să fii la butoane. Vin fonduri PNRR și alți bani europeni…
FOTO: Mediafax şi DCNews
Vlad BĂLĂNESCU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 510, săptămâna 14 – 20 octombrie.
