Anticorpii monoclonali, cunoscuți mai degrabă drept cocktail-ul care l-a scăpat pe Donald Trump de COVID-19 în câteva zile, au ajuns recent și în România. Este un tratament antiviral pe bază de proteine concepute în laborator pentru a recunoaște și a se atașa de proteina spike a coronavirusului și astfel a o împiedica să intre în celulele umane. Se administrează de regulă într-o doză unică și nu are efecte adverse mai de speriat decât ale altor antivirale. Primele 5.206 doze au fost donate României de Italia din stocul regiunii Lombardia. Ministerul Sănătății (MS) anunța, în 12 octombrie, donația, ca serviciu întors pentru contribuția română cu medici și asistenți pentru spitalele din Brescia și Lecco.
Două zile mai târziu raporta public distribuirea către 134 de spitale care vor trata 2.603 pacienți: „Repartizarea s-a realizat în conformitate cu deciziile comisiei de boli infecțioase și a ținut cont de rata de infectare la mia de locuitori din localitate, numărul de pacienți internați și cel al personalului medical specializat pentru administrare, disponibil în unitățile sanitare. Asemenea altor medicaţii antivirale, eficienţa anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile, când de multe ori replicarea virală a diminuat semnificativ şi începe producerea de anticorpi specifici de către pacient”.
Criterii
Reținem de aici două chestiuni importante: una, că anticoprii monoclonali trebuie administrați de la primele simptome și, cealaltă, că au fost aprobate o seamă de criterii funcție de care se vor administra anticorpii. Criteriile stabilite de specialiștii Comisiei de boli infecțioase a MS au fost publicate în Ordinul MS 2.103/13 octombrie 2021 și precizează ce pacienți nu pot primi acest tratament: cei cu simptome de covid de mai bine de 7 zile, cei cu forme severe de boală și care au nevoie de oxigen, dar și cei care au primit plasmă de convalescent, corticosteroizi, remdesivir sau imunoterapie. Cu alte cuvinte, mulți dintre pacienții deja internați în spitale la momentul primirii primelor doze de anticorpi nu se încadrau, nu doar pentru că erau bolnavi de mai mult de o săptămână, ci și fiindcă primiseră remdesivir, un antiviral larg utilizat în spitalele românești.
Unde s-a aplicat tratamentul la Neamţ
În Neamț, după jumătatea lunii octombrie, din primul lot s-au primit 20 de doze – pentru 10 pacienți, conform MS – la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, 16 doze – pentru 8 pacienți – la Spitalul Municipal de Urgență Roman și 4 doze – pentru doi pacienți – la Spitalul Orășenesc Târgu Neamț. Dacă spitalul din Roman le-a administrat rapid, aici fiind și puțini pacienți cu covid internați, în schimb la spitalul județean a durat vreo săptămână până să să găsească un pacient eligibil. Explicația a fost aceea că majoritatea pacienților depășiseră „perioada de aur” pentru administrare, că mulți ajungeau târziu și în stare gravă, având nevoie de oxigen. Cifrele de la acea vreme arătau că în spitalul de la Piatra-Neamț, din circa 400 de pacienți cu covid, o treime aveau forme severe și secția ATI era peste capacitate, de regulă. Cert este că prima pacientă care a primit tratamentul joi, 21 octombrie, o femeie de 66 de ani cu boli cronice și încă în faza de debut covid, a evoluat bine.
„Este primul tratament cu anticorpi monoclonali care s-a administrat, întrucât până acum nu au fost pacienți eligibili. Recomandarea este ca tratamentul să se administreze la începutul bolii, în primele 7 zile de la debutul simptomelor, pacienților care nu au nevoie de oxigen, care au anumite alte afecțiuni și care prezintă riscuri de a dezvolta forme severe de boală”, a declarat la acea vreme dr. Ștefan Gheorghincă, directorul medical al spitalului județean.
Dar să ne oprim și asupra criteriilor de eligibilitate adoptate în România pe baza recomandărilor Agenției Europene a Medicamentului, potrivit ordinului 2.103. Acestea sunt 3 la număr și obligatorii: pacientul trebuie să semneze un consimțământ informat, să aibă formă ușoară de covid cu o saturație de oxigen în sânge mai mare de 93% fără supliment de oxigen și să fie în primele 7 zile de la debutul simptomatologiei. Atenție! 7 zile de la simptome, nu de la confirmarea prin test PCR! La acestea se adaugă și cel puțin unul din factorii de risc: vârsta peste 65 de ani, boli cardiovasculare severe, insuficiență cardiacă NYHA 4, infarct miocardic recent, cardiopatie ischemică severă, bronșită pulmonară cronică obstructivă, diabet zaharat tip 1, terapie imunosupresoare, pacienți cu transplant de organe sau măduvă, bolnavi cu neoplazii sau hemopatii în terapie, SIDA.
Lotul 2 de anticorpi a venit cu recomandări de la MS
A urmat a doua rundă de anticorpi monoclonali alocați județului Neamț, din cele 7.500 de doze achiziționate de Guvern prin intermediul UE. Pe 2 noiembrie, Ministerul Sănătății anunța public achiziția și repartiția dozelor, din care de această dată Spitalul Roman a primit 60 doze și Spitalul Județean Neamț 50 doze.
„Alocarea se face de către minister, în funcție de stocurile existente în spitale și rata de infectare pe județ, de numărul de pacienți internați. Din câte știu, la acel moment Spitalul Județean mai avea doze neutilizate, fiindcă pacienții ajung târziu, în stadiu mai avansat al bolii. Spitalul din Roman utilizase dozele primite inițial”, a declarat Radu Firăstrău, șeful Direcției de Sănătate Publică Neamț.
Conform raportării MS, spitalul Roman nu mai avea nici o doză, iar spitalul județean mai avea 18 doze. Noutatea de această dată este că, potrivit ministrului Sănătății, Cseke Attila, există acum posibilitatea ca pacienții să primească tratamentul anti-covid prin farmacia spitalului. Mecanismul e simplu, cel puțin la nivel teoretic și prevede ca pacienții eligibili să fie trimiși la spital de medicii de familie.
„Corect utilizate, aceste medicamente previn cu succes trecerea la stadii severe. Reprezintă o șansă pentru noi să mai atenuăm internările în secțiile de terapie intensivă. Din această cauză am solicitat conducerii Comisiei de specialitate și reprezentanților MS implicare maximă în valorificarea lor. Fac apel și la medicii de familie care au un rol important în catagrafierea și îndrumarea viitorilor beneficiari ai acestor terapii”, a spus Cseke Attila, ministrul Sănătății.
O dată ajunși la spital, pacienții trebuie evaluați de medicul infecționist care decide administrarea tratamentului, potrivit MS. Traseul pacientului cu COVID-19 eligibil pentru tratamentul cu anticorpi monoclonali a fost transmis spitalelor sub formă de informare, cu recomandarea să existe colaborare și comunicare „prin toate canalele posibile” cu medicii de familie. În Neamț, al doilea lot de anticorpi monoclonali a ajuns la DSP joi, 4 noiembrie și a fost împărțit celor două spitale, laolaltă cu recomandările de la minister, a mai precizat Radu Firăstrău.
Cum s-au organizat spitalele din Neamț?
La spitalul din Roman este aplicat același protocol de până acum.
„Anticorpii monoclonali se administrează doar în spitalizarea continuă a pacienților, prin aplicarea recomandărilor primite de la Ministerul Sănătății”, declară dr. Maria Andrici, managerul SMU Roman.
Lucrurile la Spitalul Județean s-au mai urnit, dar tot după regulile vechi.
„Conform cu toate recomandările Ministerului Sănătății, ca să poată fi respectate condițiile de siguranță, anticorpii monoclonali sunt administrați pacienților cu internare continuă. Altfel este dificil, avem în continuare un volum mare de muncă, sunt peste 300 de pacienți pozitivi internați și se recomandă ca pacientul să fie supravegheat după administrare. Va fi internat, dar mai puține zile. După dozele administrate bolnavilor până acum, aceștia s-au recuperat bine. Însă, tot ajung foarte mulți gravi și noi trebuie să controlăm situația. Acum a scăzut ușor numărul pacienților pozitivi, dar se păstrează același procent, cam o treime, care sunt gravi. O dată fiindcă așa e boala și a doua oară fiindcă pacienții vin târziu la spital, au tendința de a se trata acasă și nu știu câți iau tratament de la medicul de familie. Vin târziu și din cauza spaimei că spitalul omoară. Este o imagine răspândită la nivel național care pe noi ne afectează! Pierderea unui om, a unui pacient afectează pe toată lumea. Medicilor nu le este ușor când le mor pacienți, pentru ei cel mai mare câștig este să-i vadă plecând pe picioare”, potrivit dr. Ștefan Gheorghincă, directorul medical al spitalului județean.
Medicii de familie nu au primit înştiinţări oficiale
Cât privește medicii de familie, niciunul dintre cei cu care am discutat zilele acestea – din Gârcina, Tașca, Pângărați sau Piatra-Neamț, localități cu rate mari de infectare, – nu primise vreo înștiințare oficială de la minister sau alt for. Cu excepția dr. Ioana Negoescu, medic de familie la Pângărați, niciun medic nu știa cum ar trebui să procedeze.
„Deocamdată, nu am primit nimic oficial. Dar în week-end am participat la un curs online susținut de o doamnă doctor de la Infecțioase Iași care a vorbit despre acest tratament. Așa am aflat că trebuie să trimitem pacienții eligibili în primele 7 zile de la depistarea bolii. Știu că noi îi vom selecta și îi vom trimite, pentru că noi putem să-i depistăm la timp, în spital e mai dificil dacă bolnavii se duc după 10-15 zile de zăcut acasă. Acești pacienți ar trebui înscriși pe o platformă. Dar, n-am primit informații oficiale, probabil urmează”, declară dr. Ioana Negoescu.
Cum se mișcă lucrurile în județul vecin Iași? DSP-ul de acolo a stabilit, în 8 noiembrie, că pacienții cu forme ușoare și recomandați de medicul de familie pot primi tratamentul prin spitalizare de zi, după programare la unul din cele 4 spitale desemnate, la care pot ajunge și cu mașina personală, nu doar cu ambulanța. Pacienții sunt înscriși în aplicația informatică CaPeSaRo și așa se eliberează dozele de anticorpi către spitale.
Cristina IORDACHE
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 514, săptămâna 11 – 17 noiembrie.
