CAS Neamț: 7 milioane fraudate și un funcționar greu de înlocuit

Este uluitoare lejeritatea cu care, în ultimii doi ani cel puțin, a fost păstrată în funcție Nicoleta Maria Stan în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Neamț. Funcția de șefă a Serviciului Evidență Asigurați, Carduri și Concedii Medicale, deținută din 2006, este cea care i-a permis ca timp de 5 ani (aprilie 2015-iunie 2020) să facă aproape ce a vrut cu banii bugetului asigurărilor de sănătate. Vorbim despre o frauda de 7.097.370 lei, provenită din concedii medicale fictive decontate din bugetul public. Suma a fost stabilită în urma anchetei DIICOT Neamț, care a preluat date din controlul intern demarat de cei de la Casa Centrală. Coleg de infracțiuni i-a fost Florin Neculăeș, fostul coleg de la casă până în 2013, când a fost angajat la Administrația Finanțelor Publice Neamț, de unde a sprijinit în continuare interesele de grup. Grupare în care au fost implicate rude apropiate, chiar proprii părinți și care ar fi beneficiat de complicitatea unor medici care au pus la „bătaie” parafe și formularistică.

Delete la 134 de cereri de decontări de dinainte de 2015

Frapantă nu este doar maniera în care această grupare infracțională a acționat, cât inerția dintr-o instituție a statului care, teoretic, avea pârghii la îndemână, dar nu le-a folosit. Inerție care a rămas și după controlul Direcției Antifraudă din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pornit în decembrie 2019 și aprofundat în vara lui 2020. Argumente se găsesc și în documentele DIICOT Neamț prezentate în instanță și pe baza cărora au fost arestați 6 dintre inculpați. Acuzațiile aduse Nicoletei Stan, așa cum sunt prezentate în referatul de arestare preventivă, sunt deosebit de grave.

În primul rând se vorbește despre „constituirea unui grup infracțional organizat”, conturat începând cu 2015 și până în iunie 2020, împreună cu Florin Neculăeș și medicul Victor Kirileanu (până la data decesului). Scopul identificat de anchetatori are în vedere comiterea de fraude în dauna bugetului CNAS, prin inducerea în eroare a reprezentanților acestora și chiar prin implicarea directă, cu prilejul decontării de concedii medicale ale unor angajați fictivi ai societăților comerciale pe care le-au folosit în acest scop, (…) documente ce erau ulterior folosite în obținerea decontării frauduloase a concediilor medicale.

De aici, până la acuzația de „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, (105 fapte)” a fost un pas foarte mic. Nicolata Stan și Florin Neculăeș (…) în calitate de administratori de fapt ai unor societăți comerciale,  împreună cu ceilalți inculpați și beneficiari, în perioada aprilie 2015-iunie 2020, folosind documente falsificate sau care atestau mențiuni nereale, au indus în eroare reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate Iași, ai Casei Județene de Asigurări de Sănătate Harghita cu prilejul solicitării decontării de concedii medicale ale acestor angajați fictivi ai societăților comerciale sus-menționate, obținând în acest mod sumele de bani corespondente plății decontării concediilor medicale falsificate, prejudiciind bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu sumele de:

* 2.110.632 lei în numele S.C. A. M. Farm S.R.L.

* 2.086.406 lei în numele S.C. Zarec 48 Aparmed S.R.L. Hălăucești-Iași și Piatra-Neamț

* 1.434.194 lei în numele S.C. S. A. M. T. S.R.L.

* 1.466.138 lei în numele S.C. Marcopont Prest S.R.L. Bălan-Harghita și Piatra-Neamț

Acuzațiile continuă în dauna celor doi, „de fals intelectual în forma instigării (40 de fapte pentru Nicoleta Stan și 133 la Neculăeș)” față de medicii Victor Kirileanu, Mihai Cuciuc și Mircea Oană sau Leonard Chirițescu, cu „uz de fals, în formă continuată” prin depunerea la CAS Neamț a concediilor medicale false lunar, în perioada aprilie 2015-mai 2020, însoțite de documentele nereale privind plata contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a asiguraților.

Ce o individualizează pe Nicoleta Stan este faptul că este acuzată de „alterarea integrității datelor informatice, în formă continuată (134 de acte materiale)”,  constând în aceea că în perioada 21.08.2020 – 24.08.2020, folosindu-se de userul și parola atribuite de CAS Neamț în virtutea funcției de Șef Serviciu Evidență Asigurați, Carduri și Concedii Medicale (SEACCM) a realizat un număr de 134 de ștergeri de date informatice din evidența informatică a CAS Neamț.

De ce a fost păstrată în sistem o funcționară asupra căreia planau suspiciuni?

Să ne oprim asupra ultimei acuzații pe care DIICOT Neamț a probat-o prin percheziția informatică efectuată la CAS Neamț în ziua descinderii, 24 noiembrie. Nicoleta Stan a intrat, pentru că a putut, pentru că a fost lăsată, în sistemul informatic al CAS Neamț, în plină acțiune de control a CNAS, în perioada 21-24 august 2020, de unde a șters 134 cereri de decontare a concediilor medicale fictive de la trei firme! Exact firmele unde erau probleme:

* S.C. H S.R.L., cereri șterse pentru perioada 04.2014 – 09.2017;

* S.C. Marcopont Pont S.R.L., cereri șterse pentru perioada 10.2012 -04.2013, respectiv 04/2014;

* S.C. Rom Ponoare Prod S.R.L., cereri șterse pentru perioada 06.2014 – 09.2017, fără a avea un motiv întemeiat pe dispozițiile legale, cu scopul de a șterge urmele infracțiunilor săvârșite anterior, cu implicare directă în decontarea sumelor de bani solicitate pentru concedii medicale obţinute în mod fraudulos.

Rezultă că Nicoleta Stan a jonglat cu concediile medicale fictive și decontările din salariul aferent fiecărei persoane „bolnave” încă înainte de 2015, fapt consacrat prin probele DIICOT Neamț. Putem presupune doar că la acea vreme a acționat neorganizat, fără oameni-cheie în sistem și a șters datele când și-a dat seama că au început verificările! Cine știe ce surprize ascunde și SIUI-ul, celebra platformă în care specialiștii sistemului sanitar raportează boli, dispozitive medicale, concedii medicale, tratamente de tot felul (chiar și banalele injecții), consulturi periodice și anuale, etc și li se decontează bani.

Evident că rămâne un mister răspunsul la întrebarea de ce a fost păstrată pe funcție Nicoleta Stan, dacă se știa clar că este suspectă cel puțin în această speță. Reamintim că intra în sistem și ștergea date exact în timpul în care Direcția Antifraudă a CNAS scutura zdravăn CAS-ul de la Neamț, controlul încheindu-se în septembrie 2020. În acel moment, Nicoleta Stan încă era pe aceeași funcție, de șef SEACCM. Aceeași funcție din care a fost ridicată de jandarmi, în 24 noiembrie 2021 și dusă la audieri la sediul DIICOT Neamț. Nimic n-a pus pe gânduri conducerea administrativă și executivă a CAS Neamț, dacă nu cumva exista un ordin ca funcționarul să nu fie deranjat. Până n-au bătut mascații și DIICOT Neamț în ușa CAS-ului, nimeni n-a făcut nimic, ba a păstrat-o pe doamna Nicoleta Stan în funcție. Greu de crezut că un director atent la tot ce mișcă în zonă, precum Marieana Atomulesei, ar fi acceptat să lucreze cu cineva care a încălcat legea.

Elementele unei scheme de fraudat bani publici

Privind retrospectiv, pentru ca o schemă de fraudare a sistemului public de asigurări de sănătate să funcționeze atâta timp, era nevoie de mai mulți factori favorizanți. În primul rând, ca interesele unor funcționari să coincidă cu cele ale unor medici. Iar dacă în ecuație intră și relații de prietenie mai vechi, lucrurile sunt și mai simple.

Al doilea element îl constituie folosirea la maximum a tuturor portițelor legale, coroborate cu competențele fiecărui membru al grupului infracțional.

Funcționarii au asigurat decontarea unor servicii medicale fictive pe specialități unde decontarea este maximă, unii medici au eliberat certificate pentru concedii medicale sau au pus la dispoziție formulare care au permis eliberarea în fals a acestora. Pentru ca infracțiunile să fie ”protejate”, au fost făcute suveici în familie, cu implicarea părinților, cu firme pe care le conduceau de fapt cei doi funcționari, aproape pe față, din moment ce numele lor era la persoane de contact. Lucruri care se puteau observa ușor, dacă exista mai multă atenție la nivelul instituțiilor publice.

A fost nevoie ca Direcția Antifraudă de la Casa Națională de Sănătate să se sesizeze pentru ca ancheta să demareze, în condițiile în care în Neamț se știa și se vorbea despre concedii fictive în zona afecțiunilor pulmonare sau a celor din zona TBC. Să nu uităm că un înalt funcționar din Neamț a fost beneficiarul unor concedii medicale cu diagnosticul de TBC osos și nimeni nu a cerut până acum vreun test ca să verifice dacă boala chiar a existat, ca să curme orice discuții care nu fac bine nimănui.

Cristina IORDACHE

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 518, săptămâna 9 – 15 decembrie.