Zisa afacere a concediilor medicale fictive centrată pe Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (pe scurt CAS sau CJAS) Neamţ a readus în atenţia vieţuitorilor din prăpăditul nostru judeţ o structură de forţă cu nume pompos, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT). Este mai mult decât rezonabil de bănuit că procurorii, n-ar fi nimerit subiectul dacă nu era Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să scoată escrocheria la iveală.
Casa de pe Lt. Drăgh(i)escu nr. 4B, cuibuşor de fraude
În spaţiul public era cunoscut anterior Controlul efectuat de Direcţia Monitorizare, Control şi Antifraudă în perioada 2 noiembrie-3 decembrie 2020, cu finalizare în ianuarie 2021 şi care viza perioada ianuarie 2017-iunie 2020. Articolul Scandal în sănătate! Concedii medicale și parafe falsificate, bolnavi privilegiați, publicat în ediţia tipărită a „Mesagerului de Neamţ” pe 3 iunie, iar o zi mai târziu pe mesagerulneamt.ro, cuprindea suficiente amănunte. Era descrisă limpede schema de „operare” cu concediile medicale acordate pe cod de indemnizație 12 (Tuberculoză). Din coroborarea datelor constatate în SIUI cu informațiile obținute din Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (evidența pacienților cu TBC) și de la Direcția de Sănătate Publică Neamț (evidența medicamentelor acordate pacienților cu TBC pentru județul Neamț), se arăta în articol, preluând un comunicat oficial al Casei Naţionale, au fost constatate situații în care pacienții au beneficiat de concedii medicale pe cod de indemnizație 12 (Tuberculoză) fără să fie înscriși în baza electronică de date a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PN I.4) la data prescrierii certificatului de concediu medical.
Un alt citat prezintă un soi de apărare a celor de la deconcentrata nemţeană: „Întrucât nu există o prevedere legală expresă care să reglementeze în mod concret și neechivoc modalitatea de verificare a certificatelor de concediu medical acordate asiguraților pentru o perioadă mai lungă de timp, prin realizarea unor intersecții între bazele de date din sistemul informatic al asigurărilor sociale de sănătate și bazele de date disponibile la nivelul național aferente programelor naționale de sănătate curative, inclusiv obligativitatea efectuării unor verificări ale certificatelor de concediu medical în condițiile sus-menționate, CAS Neamț nu a avut acces automat la bazele electronice de date aferente programelor naționale de sănătate, fapt care a făcut ca un demers de acest fel să nu poată fi pus în practică până la momentul în care verificarea a fost solicitată, la nivel național, de către CNAS – Direcția Monitorizare, Control și Antifraudă”.
La zi, se vorbeşte despre 481 de fapte de înşelăciune şi un prejudiciu urcat la 6 milioane de lei de la 3 milioane, după ce iniţial se pomeniseră 220.000 lei (numai pentru intervalul 2017-2020). DIICOT nu actualizează coordonatele temporale, însă un comunicat oficial desfiinţează poziţia oficialilor nemţeni: „Liderii acestui grup infracțional sunt persoane care, prin prisma pozițiilor profesionale deținute, (consilier cls. I – grad superior în cadrul acestui serviciu (coordonator), în perioada 01.01.2006 – 31.10. 2006 și de șef serviciu CAS Neamț în perioada 01.11.2006 – 01.01.2013 sau șef Serviciu Evidență Asigurați, Carduri și Concedii Medicale din cadrul CAS Neamț) au cunoscut modul de funcționare al decontării concediilor medicale, astfel încât s-au folosit de toate pârghiile cunoscute, în conivență cu persoane din sistemul medical și au folosit persoane din familie sau anturajul apropiat pentru realizarea întregului mecanism care a dus la obținerea frauduloasă a sumelor de bani corespondente decontării concediilor medicale în cauză”. Curat „Eficacitate şi accesibilitate pentru sănătate!”…
În context, capătă o greutate distructivă la adresa casei judeţene informaţiile aflate joia trecută, pe surse greu de pus la îndoială. Fac trimitere la un control anterior al Direcţiei Antifraudă, desfăşurat la sfârşitul lunii iulie 2020, de unde şi revenirea cu veritabilul desant din noiembrie-decembrie. Lăsând pentru moment la o parte ineficienţa şi/sau inactivitatea conducerii executive, este în egală măsură natural şi legitim să întrebăm ce au păzit ceilalţi 8 membri ai Consiliului de Administraţie, alţii decât Marieana Atomulesei, directorul general cu delegaţie? Te pomeneşti că până la vizita efectuată de DIICOT habar n-aveau de controale, sau măcar de nişte nereguli… tradiţionale.
Ce-am avut şi am pierdut vine din 2005
Fixarea controalelor şi anchetelor pe perioada ianuarie 2017-iunie 2020 pune fraudele într-o lumină. Extinderea cercetărilor mai înainte de iulie 2015, ar complica tabloul infracţional. Prin Legea nr. 183/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 496 din 7 iulie 2015, s-a aprobat o OUG care astăzi nu spune mare lucru. Ordonanţa era veche din 2010, avea nr. 36 şi modifica şi completa o altă OUG (nr. 158/2005) care se referea la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Cea din urmă fusese aprobată la rându-i, cu fireşti modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006.
Pe scurt, în 2015, prin trei enunţuri de abrogare, se desfiinţa o activitate cunoscută popular drept Poliţia concediilor medicale. Merită consemnat că legea adoptată atunci de Parlamentul României era semnată de Valeriu Zgonea – preşedintele Camerei Deputaţilor şi Călin Popescu Tăriceanu – preşedintele Senatului.
La origine, OUG din 17 noiembrie 2005, în capitolul dedicat controlului şi jurisdicţie, la art. 51, stipula măsuri care, prin raportare la descoperirile de la CAS Neamţ, capătă sonorităţi tulburătoare, doar se vorbeşte despre actul de control. Două dintre acestea sunt următoarele:
► Controlul modului de acordare a concediilor medicale şi de eliberare a certificatelor de concediu medical se realizează de către echipe formate din personal din cadrul serviciilor specializate din structura Ministerului Sănătăţii, CNAS, a caselor de asigurări de sănătate, a direcţiilor de sănătate publică şi a direcţiilor medicale ori structurilor similare din ministerele şi instituţiile din administraţia publică centrală cu reţea sanitară proprie, precum şi de medici experţi ai asigurărilor sociale.
► Controlul se realizează ca urmare a sesizării casei de asigurări de sănătate de către plătitori, precum şi prin sondaj, la iniţiativa autorităţilor abilitate să realizeze controlul.
Cu 16 ani în urmă, eliberarea certificatelor de concedii medicale cu nerespectarea prevederilor legale constituia contravenţie. În stilul „mură-n gură” se explica de pricepea şi un analfabet cât de simplu se face recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţie.
Hulitele… verificări sănătoase, de bun-simţ
Şi a venit anul 2010, luna aprilie, ziua de 14. Prim-ministru era Emil Boc. Cseke Attila conducea Ministerul Sănătăţii, iar preşedinte al CNAS nimeni altul decât Lucian Duţă, un tip tot mai vocal prin platouri de televizuini, altfel protagonist de dosare penale apăsătoare, la fel ca Sebastian Vlădescu, ministru al Finanţelor publice pe atunci, şi el contrasemnatar al OUG 36.
Din modificări şi completări ale ordonanţei din 2005 se năştea practic Poliţia concediilor medicale.
În lista de condiţii cumulative pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, apare o prevedere dură (FOTO 1). Titularul trebuie să fie prezent la domiciliu sau la adresa indicată, după caz, în intervalul de timp şi în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea exercitării verificării de către reprezentanţii plătitorilor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Mai încolo, vine descrierea verificărilor (FOTO 2), din care reţinem:
► Verificarea prezenţei asiguraţilor aflaţi în incapacitate temporară de muncă la adresa de domiciliu sau la reşedinţa indicată se efectuează de către plătitorii de indemnizaţii, însoţiţi, dacă este cazul, de un reprezentant al poliţiei, avându-se în vedere programul individual de recuperare recomandat de către medicul specialist. Verificarea prezenţei asiguraţilor nu va afecta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti garantate de Constituţia României, republicată.
► Pentru persoanele aflate în incapacitate temporară de muncă care refuză verificarea prezenţei în condiţiile alineatului precedent, plata indemnizaţiilor încetează de la data la care s-a constatat acest fapt.
Eliberarea certificatelor de concediu medical cu nerespectarea legilor rămânea în zona contravenţiei. Dar, cât de cât, acest gen de poliţie funcţiona. Sau, cel puţin, speria.
…În genunchi mă întorc la tine!
Sunt cunoscute din epocă, imediat după aprilie 2010, intervenţiile civile – cu sau fără calificare juridică şi practică avocăţească oficială – care semnalau cel puţin o reglementare excesivă. De regulă avertizau cu tărie şi sentiment că se încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. În fine, în 2015, vigilenţii de serviciu au ajuns să jubileze.
Proiectul legii care elimina verificările era înregistrat, ce-i drept, din 2010. Trecuse lejer de Senat în iunie, însă s-a blocat, s-a încâlcit la Camera Deputaţilor. După cum se uită adesea în aplicaţiile de bătut câmpii pe seama reformelor legislative şi constituţionale, o Ordonanţă de Urgenţă produce efecte exact în forma adoptată de Guvern până este trântită sau „modificată şi completată” de Parlament. Asta dacă nu cade între timp la Curtea Consituţională, în urma admiterii unei contestaţii depuse de către Avocatul Poporului. N-a fost cazul. Prin 2011, deputaţii au încercat să se pronunţe pe proiect, l-au retrimis la comisii, l-au reanimat în 2013 etc., etc.
Cazul de la Piatra-Neamţ oferă acum oportunitatea de a repune în funcţiune – legal şi urgent – activitatea de poliţie a concediilor medicale. Poate fi şi îmbunătăţită, faţă de ce a fost în trecut, prin stabilirea directă a unor sancţiuni extreme împotriva medicilor practicanţi de concedii medicale fictive, cu elemente agravante pentru emitenţii celor grosolan de fictive. Iar Colegiul Medicilor e cazul să fie scos pe tuşă. Poveştile, de fapt bancurile cu trimiterea medicilor lor în faţa acestei organizaţii prea bine predispusă la muşamalizarea culpelor medicale, sunt penibile, dacă nu sinistre. De asemenea, nu e dificil de convenit asupra unei liste corecte a concediilor medicale obligatoriu de verificat.
Cât priveşte condiţia „beneficiarului”, concetăţean nespus de deranjat în drepturi şi libertăţi, iată, exerciţiul plandemic a consacrat o soluţie acceptabilă. Nu-i baţi omului la uşă, nu dai buzna peste el cu celelalte categorii de poliţişti. E suficient să iasă la geam, la balcon, să facă uşor cu mâna. Nici nu mai contează felul în care o face sau gestul, eventual unul din cale afară de expresiv.
Faceţi cunoştinţă cu membrii Consiliului de Administraţie ai CJAS Neamţ, în componenţa afişată pe site-ul oficial al instituţiei, valabilă luni, 29 noiembrie a.c. Versiunea în limba engleză nu prezintă pe nimeni la secţiunea Board of Directors.
- Marieana Atomulesei, director general (cu delegaţie) al Casei de Asigurări de Sănătate Neamţ, membru de drept al Consiliului de Administraţie şi preşedintele acestuia;
- Eliza Iuliana Hopşa, reprezentant al Instituţiei Prefectului Neamţ;
- Mihai Afloarei, reprezentant al Consiliului Judeţean Neamţ;
- Magda Tatiana Rusu, reprezentant al confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, „desemnat prin consens” de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România;
● Ionel Hociung (Confederaţia Sindicatelor Democratice din România), Niculae Gherasim (Blocul Naţional Sindical) şi Dănuţ Radu (Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa”), reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional; - Marcela Putilă şi Florica Trandafira Cernat, din partea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice a Judeţului Neamţ.
Viorel COSMA
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 517, săptămâna 2 – 8 decembrie.
