De la an la an, comuna Botești își îmbogățește patrimoniul local cu noi obiective. Cu toate că înființarea de rețele de gaze naturale necesită foarte multe aprobări, inclusiv resurse financiare, în această comună, primarul Georgeta Blaj s-a decis să realizeze o astfel de investiție tocmai cu resurse locale. Acum se lucrează intens și se dorește ca, în septembrie 2022, investiția să fie gata. Însă, pentru completarea infrastructurii, administrația publică locală a pregătit un număr important de proiecte, care vor rezolva, în cea mai mare parte, toate problemele din comună. Este vorba de modernizarea drumurilor comunale, alimentarea cu apă și canalizarea, plus altele pentru care nu s-au descoperit, până acum, sursele de finanțare. Dar, treptat, se vor rezolva toate în doar câțiva ani, iar comuna va arăta cu totul altfel, pregătită pentru toate cerințele vremurilor care vor urma.
– Doamnă primar, comuna Botești derulează cel mai mare proiect cu finanțare de la bugetul local. Despre ce investiție este vorba?
Anul trecut, am demarat proiectul privind înființarea de rețea de alimentare cu gaz metan. Vremea ne-a ajutat foarte mult, iar toamna trecută și iarna pe care o parcurgem au fost blânde, iar constructorii au putut lucra fără probleme. Important este că deja s-au racordat primele 5 gospodării. Desigur, este un pas foarte mic, dar urmează ca în 2022 să se parcurgă toate fazele. Între timp, au venit și primele facturi la consumatori, dar lucrările continuă. În cazul în care se vor racorda 60-70% din gospodării, înseamnă foarte mult. Cu timpul, când lemnele de foc vor avea prețuri și mai mari, se vor schimba multe, iar oamenii se vor racorda cu toții la rețea. La noi, prețul pe kilogramul de lemn de foc este de 5,5 lei. Cu toate că unii sunt reticenți, cum că s-a scumpit gazul, cu siguranță vor face și ei acest pas și se vor racorda la rețea. I-am învățat să ducă gazul doar până la butelie. Când vor avea posibilitatea să-și monteze centrală termică, alta va fi situația.
– Când se vor termina lucrările?
Eu sper ca în septembrie să fie gata rețeaua de gaz. A fost aprobat un credit de la o bancă, fiind vorba de 30 miliarde lei vechi, care vor fi plătiți timp de 15 ani, în rate. Am mai pus și noi, de la bugetul local, 10 miliarde în acest an. La fel fac și alți primari, ca să nu plătească rate mari la bancă. În condițiile în care am adus gazul în comună, alimentarea cu apă este în proporție de 70%, canalizarea 50%, modernizarea de drumuri comunale 60%, școlile puse la punct, baze sportive moderne, iluminat public, camere de supraveghere, inclusiv la toate școlile și instituțiile publice locale, lucrurile s-au așezat binișor în favoarea oamenilor. Apoi, primăria este nouă și multe altele. Avem utilaje, mașini, tot ceea ce ne trebuie. Anul trecut am achiziționat o carosată de 7 tone. În aceste condiții, se poate plăti anual o rată la bancă. Pentru 2021, nu am avut decât două investiții programate: rețeaua de gaz metan și achiziționarea unui autocamion carosat. Atât.
Modernizarea drumului în satul Barticești
– Ce veți face în acest an?
În primul rând, am programat la rețeaua de gaz 10 miliarde lei vechi. Am pus această sumă, pentru că ne-a mai rămas ceva de anul trecut. La Barticești, pentru că acolo este o zonă intens circulată, în acel spațiu fiind și Spitalul de Recuperare, vrem să lățim șoseaua, cu șanțuri betonate cu plăci, cu trotuare frumoase cu pavele, și multe altele. Modernizarea va fi pe o lungime de un kilometru. Deocamdată, să facem proiectul. Vom moderniza în acest fel drumurile, doar acolo unde sunt rețelele de apă și canalizare, iar pe moment atât ne ține punga. Nu le pot face pe toate într-un an. Numai în 2022, trebuie să achiziționăm și să montăm 7 centrale termice în tot atâtea corpuri de clădire. La Nisiporești avem școală, grădiniță, atelier, la Barticești școală, grădiniță, apoi primărie, Cămin cultural, pentru care am prins două miliarde lei vechi, inclusiv racordurile la gaze, pentru instituțiile care aparțin administrației locale. Mai avem un proiect mai vechi, privind gardurile la școli. La Nisiporești am un proiect depus la Ministerul Dezvoltării, dar nu m-au mai chemat să semnez contractul. Valoarea este de 85 miliarde lei vechi, iar contribuția noastră este de 16 miliarde lei vechi. Vreau să fac la Barticești, în acest an, gardul la școală, pentru că pe acolo vin montate pavele. Am mai programat pentru acest an achiziționarea unei sărărițe, pentru care a fost programat un miliard lei. Am mai depus un proiect pentru stație de încărcare mașini electrice. Noi ne apropiem de finalul documentațiilor, inclusiv cadastru și tot ce trebuie, proiectul fiind gata de depus. Mai avem un proiect pe Programul Național „Anghel Saligny”, pentru canalizare. De-a lungul drumului E85 nu avem canalizare. Pe CNI avem proiect pentru asfalt și extindere apă și canalizare. Am mai făcut un proiect pe iluminat public, inclusiv cu stațiile de autobuz. Când vor veni normele, vreau să depun un proiect pentru un microbuz școlar electric.
– Este mai scump, mai ieftin?
Dacă îmi dau ei fondurile, nu mă interesează prețul. Avem multe probleme când sunt inundații, de aceea am întocmit un proiect pentru îndepărtarea apelor din precipitații. Însă, vreau să văd unde îl depun. Comuna nu are cursuri de apă ca în alte locuri. Nu ne ține punga, ca să dăm de la primărie, dar vreau un canal betonat, ca în satul Barticești. Proiectul include și 4 poduri. Tot pentru acest an, avem un miliard lei vechi programat pentru cadastru, pentru că nu avem intabulat domeniul public și privat al comunei. Până acum a mers așa cum a mers, dar acum, la orice investiție, trebuie cadastru. Cam acesta este bugetul nostru, al comunei, pentru acest an.
”Pământul trebuie ajutat”
– Comuna Botești este într-o zonă cu trafic auto mare, de ce, în multe locuri, nu se cosesc marginile drumurilor?
La noi, marginile drumurilor sunt curate. Am cumpărat 4 cositoare mecanice, numai că înainte aveam mai mulți oameni la ajutorul social, iar șanțurile erau curate. Acum, nu mai avem oameni la ajutorul social, oameni pe care să-i pun să curețe șanțurile. Cei de la drumurile naționale și europene cosesc doar un metru pe margine. Cu ani în urmă, aveam 100 de oameni la ajutorul social, cu care se cosea de două ori pe vară, iar șanțurile erau curate. La ce avem acum, majoritatea nu sunt buni de treabă. Eu mi-aș dori oameni la ajutorul social, dar nu avem. Mai mult, care au venit din străinătate s-au angajat la Roman. Avem foarte mulți veniți din străinătate.
– Vă considerați un om cu vocația construcțiilor?
Sunt dintr-o familie din Bucovina cu 6 copii și am rămas de mici fără tată. Cu toate acestea, am avut animale – oi, vaci și trebuia să muncim de mici. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar pot să dau lecții la cosit. Cosesc ca la munte. Fac și căpițe mari, cum se fac pe prepelegi mari, tot ca la munte. Acum vreo câțiva ani, eram la o soră de-a mea, munteancă, și a venit ploaia. Ne-am apucat de treabă, iar sora și-a dat seama imediat că nu am uitat să fac astfel de lucrări. De mică, am împletit ciorapi, mănuși, perdeluțe, flanele, pulovere, de toate am făcut. La mine, în grădină, am un soi de părculeț dendrologic, unde singură muncesc. Am tencuit, ca să nu spun că dau lecții și la crăpat lemne.
– Ca inginer agronom, la Botești, ați obținut producții mari la hectar?
Pământul din zona comunei Botești nu este grozav. Acum se dau îngrășăminte multe și de calitate. Cu ani în urmă, acestea veneau cu dedicație. Mi se spunea că au venit 100 tone îngrășământ în gara Roman, respectiv azot și nitrocalcar. Îngrășămintele complexe veneau cu altă dedicație, numai la CAP Moldoveni, CAP Bodești, IAS-uri, AEI-uri. Îngrășămîntul natural al nostru – gunoiul de grajd, eram obligați să-l ducem la Nisiporești, unde era ferma legumicolă a AEI. Ei mergeau pe pierderi planificate, salarii bune luau toți, iar la CAP salariile erau foarte mici, iar recoltele nu erau grozave. La CAP, dă-i în cap țăranului. După revoluție, se obțin recolte mari, pentru că se dă pământului ce trebuie.
A consemnat Constantin NEGRU
