Prof. dr. ing. Iulian Iancu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, profesionist de patrimoniu în domeniu, lansa în septembrie anul trecut un îndemn public naţional, cu ocazia interviului de colecţie acordat săptămânalului nostru. Să ne interesăm, pentru început, cum îi cheamă pe reprezentanţii statului român (minoritar) în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom şi ce atitudine au avut ei când s-a umblat la politica de preţuri la gaze naturale. Consiliul, care cuprinde 9 membri numiţi în cadrul Adunării Generale a Acționarilor, numește Directoratul şi supraveghează activitatea de business a managementului. Prin comparaţie, sunt de notorietate situaţiile în care reprezentanţii minoritari ai Fondului Proprietatea (via administratorul Franklin Templeton International Services) se dau peste cap şi fac jocuri până impun decizii în dauna acţionarului majoritar în companiile controlate de statul român.
Timpul a trecut, liniştea e deplină. Enervantă, dacă nu de-a dreptul şocantă, era prezentarea teleormăneanului Răzvan-Eugen Nicolescu, la diverse televizuini, ca expert în Energie sau fost ministru. Rareori, parcă din greşeală, se aminteau poziţiile importante deţinute la Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) între anii 2010-2016. Se ocolea cu stăruinţă faptul că din 28 aprilie 2021 e membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, cu un mandat de 4 ani. Anterior, în perioada 2008-2014, a fost Director Reglementare şi Afaceri Publice tot acolo. Nicolescu, la fel ca un al doilea supraveghetor, cu mandat reînnoit anul trecut, în persoana lui Niculae Havrileţ, este propus de statul român, prin Ministerul Energiei, după cum preciza, de exemplu, HotNews.ro. Nu e nicio umbră de coincidenţă, vorbim despre vestitul preşedinte Havrileţ de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE (2012-2017), între altele fost consilier personal al Ministrului Energiei (2018-2019) dedicat pompoasei Strategii Naționale de Energie pentru 2016-2030 până în 2050. Profilul omului devotat interesului naţional e aureolat de o diplomă postuniversitară în „Siguranţă energetică şi infrastructuri critice” (2014) obţinută în conformitate cu noile standarde de carieră la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Colegiul de Naţional de Informaţii, Bucureşti. Aşa cum scrie în scurtul CV oferit de OMV Petrom.
Discret şi/sau ignorat, un al treilea supraveghetor tăcut, numit primăvara trecută, vine de la Piatra-Neamţ şi-i prezentat drept „membru independent, conform criteriilor Codului de Guvernanţă Corporativă al Bursei de Valori Bucuresti, criterii care se aseamănă într-o foarte mare măsură cu cele prevăzute de Legea Societăţilor nr. 31/1990”. (Şi Nicolescu ar fi independent, conform steluţei din prezentarea austriacă.)
Pietreanul se numeşte Marius Ştefan, o persoană cu studii solide şi complexe, antreprenor de mare şi incontestabil succes, cofondator şi director general al Grupului Autonom. Ce caută la OMV Petrom şi pe cine reprezintă de fapt, poate va simţi nevoia s-o spună, într-un târziu, din proprie iniţiativă. Doar e un om de toată fala alături de fratele Dan şi familia lor. Vine cam greu de crezut că s-a dus acolo numai pentru remuneraţiile nete însumate: 20.000 euro anual, ca membru al Consiliului de Supraveghere, plus „onorariile” de şedinţă ale Comitetului de Audit (4.000 euro) şi Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare (2.000 euro).
OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Sud-Estul Europei, este controlată de grupul austriac OMV Aktiengesellschaft, cu 51,0105% din capital, statul român deținând 20,6389% din acțiuni, prin Ministerul Energiei. Alte persoane juridice şi fizice împart 28,3506%. Aici sunt incluse cele 2,98 procente rămase la Fondul Proprietatea după vânzarea a 4% din acţiuni pe 21 ianuarie a.c, prin intermediul unui plasament privat accelerat pe Bursa de Valori Bucureşti. Fondul Proprietatea, merită amintit în special în aceste vremuri, este un fond creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naţionalizărilor din perioada regimului comunist, nu pentru speculanţi.
O versiune a istoricului cotării la bursă şi al privatizării Petrom este disponibil aici. Certă rămâne data semnării contractului de privatizare, 23 iulie 2004, o zi neagră pentru România.
Viorel COSMA
