„O minune ține trei zile”, spune un proverb românesc, iar o sărbătoare „acătării” tot atâtea zile. Buna Vestire, sărbătoarea care dezleagă la pește în Postul Mare, necesita un ritual de pregătire, unul pentru sărbătoare și unul după sărbătoare.
Biserica Creștin-Ortodoxă sărbătorește anual Buna Vestire pe 25 martie. Esența spirituală a acestei sărbători o constituie momentul în care Sf. Arhanghel Gavril o anunță pe Sfânta Fecioara Maria că îl va naște pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Creștinii ortodocși și catolici țin cu sfințenie această sărbătoare. Datorită importanței sale, tradițiile populare care însoțesc Blagoveștenia sunt foarte numeroase și deosebit de frumoase.
Tradiții în Ajunul Blagoveșteniei
În ajunul Bunei-Vestiri, gospodarii de altădată mergeau la un pom care părea că n-o să rodească. Îl atingea de 3 ori cu tăișul unei securi, zicând: „Dacă nu rodești, te tai!“ Pomul, „înfricoșat” de această amenințare, făcea roade bogate în acel an. De amintit că Sinaxarul precizează la 24 martie trecerea la Domnul a Cuviosului părinte Zaharia, tatăl Sf. Ioan Botezătorul.
Obiceiuri de Blagoveștenie
Zi de mare sărbătoare, Blagoveștenia era serbată cu un foc în curte, în fața ușii. Acolo, gospodina casei așeza masa pentru lumile cerești. Pâine, sare, o cofă cu apă, ca să se încălzească Îngerii, să mănânce și să bea apă. Pâinea și sarea erau date apoi de pomană. Prin unele sate, stuparii obișnuiau să sloboadă albinele printr-o potcoavă, să fie „tari peste an ca fierul”. Se spunea că bărbatul care slobozea albinele trebuia să iasă în ziua aceea din ogradă și, după ce le-a dat drumul, trebuia să se așeze puțin jos, să nu fugă roiurile. Pentru a avea spor în casă și pentru a alunga duhurile rele, țăranii de altădată înconjurau casa cu fum de tămâie de 3 ori, apoi făceau același lucru și cu pomii fructiferi. În zori de zi, cel care se trezește primul din casă, lua o oală cu jar în care punea tămâie, ieșea afară pentru a înconjura de 3 ori acareturile și pentru a afuma vitele. În acest timp făcea zgomot cu niște clopoței legați la picior. Apoi mergea la pomi și, după ce aprindea sub ei niște focuri mici, îi examina pentru a vedea gradul de rodire. Înainte de răsăritul soarelui, exista obiceiul ca un copil să alerge în pielea goală, mai întâi în jurul casei, apoi în jurul acareturilor și prin ogradă, târând un lanț de care atârnau câteva clopote și rostind descântece. Acesta era modul de sacralizare a spațiului personal a gospodarilor de altădată.
Credințe de Buna Vestire
Se spunea că această zi trebuie ținută, pentru că altfel te poți blegi sau te poți îmbolnăvi. Se spunea că nimeni nu trebuie să caute gâlceavă în această zi, că e rău. În ziua de Blagoveștenie nu se doarme, căci altfel ești somnoros tot anul, spuneau bătrânii de altădată. Se credea că, dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau rață, ouăle acestea nu sunt bune de pus sub cloșcă, pentru că nu ies pui cumsecade dintr-însele. De aceea, exista obiceiul de a arunca, în această zi, ouăle din cuiburile păsărilor de curte. În ziua de Buna-Vestire să nu pui mâna pe ou, să nu cauți găinile de ou, cloști să nu pui, căci ies puii strâmbi, suciți, cu două capete.
Ziua cucului
În ziua de Buna Vestire se spune că se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta. Dar mai ales cea a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Buna-Vestire se preface iarăși în cuc. Se spunea că cucul cântă mereu până la Sânziene sau până la Sân-Petru, când se îneacă cu orz și, nemaiputând cânta, se preface iarăși în uliu. Ca nu cumva cucul să-i surprindă nepregătiţi, fiecare are grijă să aibă asupra sa bani, să nu fie flămânzi sau supăraţi, pentru ca în decursul anului să fie tot așa cum i-a găsit.
Albinăritul de Buna Vestire
Spre a avea multă miere la albine, este bine a le lăsa să iasă afară în ziua de Buna Vestire, printr-un gâtlan de lup, ș-apoi ele devin foarte rele, ucid pe albinele vecinilor și le fură mierea. Oracular: Blagoveșteniile țin tot anul, și anume: dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, are să fie anul bun; dacă până la amiază va ploua și apoi va fi frumos.
A doua zi după Buna Vestire
Țăranii de altădată cinsteau și a doua zi de Blagoveștenie pe Maica Domnului făcătoarea de minuni. Se pomenea și Sfântul Arhanghel Gavriil. Nu se lucra, existând credința că e rău de moarte. În Tradiție se pomenește că Sf. Gavriil ia sufletele oamenilor. Era una dintre zilele care se țineau pentru ca oamenii să fie protejați împotriva loviturilor. Era amintită o poveste despre o fată care a cusut de Gavril Blagoveșnicul. Aceasta s-a îmbolnăvit și și-a revenit după mai multe masluri și mai cu seamă după ce a desfăcut tot ceea ce lucrase. Femeile, bătrânii nu îi lăsau pe cei din familie să plece în călătorie în această zi. Se spune că acum vin păsările călătoare. Crescătorii de vite se urcau pe podina cu nutreț, înjurând iarna, zicând că nu mai au teamă de ea. Era un ritual menit să alunge frigul și să cheme căldura. Se spunea că țiganul e osândit de Dumnezeu să nu fie ca românul, și el nu mănâncă pește în ziua de Blagoveștenie, ci tocmai a doua zi, în Soborul Blagoveșteniei. Exista tradiția ca rromii să meargă cu căruța la baltă și să prindă pește. Această zi era ținută de cine voia să vândă vite sau altceva cu preț bun.