În lume, pe 9 mai se sărbătoreşte Ziua Victoriei. Detaliile sunt cunoscute. Pe bătrânul continent, se ţine Ziua Europei, în respect pentru pace şi unitate, cum se zice oficial. În realitate este aniversarea Declaraţiei Schuman, rostită pe 9 mai 1950 şi considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, ceea ce e cu totul altceva. Schuman era ministrul de Externe al Franţei, iar textul declaraţiei prevedea crearea unei Comunităţi europene a cărbunelui şi oţelului, ca instituţie supranaţională formată din Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg. Această formă de cooperare politică urmărea să înlăture riscul unui nou război pe continent.
În România, aveam Ziua Independenţei, despre care la această ediţie se vorbeşte puţin spre deloc. Asta şi pentru că de anul trecut s-a stabilit prin lege să se ţină pe 10 mai (amănunte despre controversă, aici .
Puţină lume îşi aminteşte semnificaţia zilei de 9 mai la Piatra-Neamţ şi în judeţ. Ani la rând, după 2006, i s-a spus neoficial, dar cu o semnificativă recunoaştere, Ziua eliberării Poliţiei judeţene de Nistor Cărbunariu. Bucuria de atunci a îmbrăcat până şi forma sinistră a unei coroane de flori „depusă” la ofiţerul de servciu al IPJ Neamţ (o restituire, aici .
Începând din acest an, meleagurile noastre, vor purta amprenta, dacă nu pecetea inconfundabilă a lui Ionel Arsene, preşedintele CJ, cumva şi ca o bornă a Arseniadei politico-administrative pogorâte peste judeţ, bornă înfiptă adânc în palmaresul zilei de 9 mai. La ora 12.30 este programată o şedinţă extraordinară a consiliului. De ce extraordinară, nu rezultă de nicăieri.
Deloc extraordinar este că în secţiunea dedicată materialelor de şedinţă pe site-ul oficial al consililului (vezi aici ( nu se suflă un cuvânt despre acordarea unor distincţii. Dar s-o luăm în ordine.
Aprobarea Statutului judeţului Neamţ nu justifică vreo urgenţă, decât dacă îl încadrăm la calamităţi. Documentul s-ar cuveni să fie întors pe toate părţile, iar apoi disecat cu atenţie în primul rând de consilieri. Nu avem date în acest sens. Pe lângă o sumedenie de informaţii de interes public pe care altfel e complicat să le obţii în calitate de gazetar, cuprinde şi angajamente mincinoase precum cele de la pagina 6, unde la art. 11 scrie despre Sănătate de mai e puţin şi îngheaţă Iadul.
Sub semnul lui 6, în anexa 6.a, descoperim o restituire istorică. Sunt prezentaţi toţi aleşii locali de anvergură judeţeană de după 1992. Mulţi dintre ei nu merită să fie expediaţi într-o anexă, dar aceasta e o discuţie nepotrivită sub actualul Căpitan de judeţ.
O anexă mai încolo răsare procedura privind acordarea titlului de Cetăţean de onoare al judeţului. De reţinut, la art. 2, lit. (c) şi (d) scrie că poate fi acordat şi la iniţiativa „unui număr de cel puţin 5% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscrişi în registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în judeţ” sau a „persoanelor juridice cu activitate în domeniul/ domeniile în care s-a remarcat cel propus”.
Făcând uz de prerogativele sale, Arsene propune la punctul 2 al şedinţei acordarea, post mortem, a titlului de Cetăţean de onoare al judeţului generalului de brigadă (cu o stea) Ioan Niţică, fost şef al ISU Neamţ. Care era urgenţa? Nu discutăm acum meritele răposatului. Problema e că a fost militar, în serviciu militar, sub jurământ. Pe scurt, şi-a făcut datoria.
Iar dacă vrem cu adevărat să ne uităm spre militari excepţionali din Neamţ şi să-i cinstim, corect ar fi să începem cu alţii doi. E vorba de fostul colonel Traian Ursache de la Securitate şi fostul căpitan Mihai Apopii de la Armată. Cu toate că subiectul nu este abordat public cum se cuvine, merită recunoştinţa noastră pentru cum au acţionat în Decembrie 1989. Împreună cu o mână de „actori” civili ai acelor zile, ne-au scăpat atunci de mari griji, de mari riscuri. De-asta nu am avut victime, nu pentru că n-a fost Revoluţie.
Proiectul de hotărâre capătă şi accente vesele, numai bune de dat spre rostire distinsului nemţean Cristian Greţcu (ex-Divertis, ex-Distractis). Accentele emană din Referatul de specialitate aprobat de vestitul recuperat de la Bacău ,Sorin Brașoveanu , administatorul public al judeţului. Se invocă acolo, clasic, o sumedenie de articole din Codul Administrativ, care cu tipurile de acte de administrative şi aprobarea lor, care cu tipurile de majorităţi şi intersele personale. Peste toate tronează Ordinul 25/2001 al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. Priveşte aprobarea modelului orientativ al statutului unităţii administrativ-teritoriale. În corpul proiectului se zice ceva în plus, despre alt model orientativ, anume cel al regulamentului de ordine şi funcţionare. Pe urmă, ţuşti la statut şi conferirea titlului de fiu/ fiică sau cetăţean de onoare al UAT-ului, de la comună până la judeţ! Care statut, mai precis?…
În altă ordine de idei, poate unii oameni responsabili vor găsi resurse să aplece şi spre sectorul civil. O propunere interesantă, de început, pe care din păcate n-o poate susţine Mesagerul de Neamţ deoarece nu activăm în construcţii, este dr. ing. Adrian Ghica, legendarul director al fostului Trust Antrepriză Generală de Construcţii-Montaj al judeţului. Moştenirea e vizibilă şi pentru cel mai tălâmb politician
Şedinţa se va încheia cu acordarea unor distincţii. Cum spuneam, proiectul lipseşte. Oficial-neoficial, cică ar fi… onoraţi ceva foşti aleşi judeţeni. Nu ştim câţi, nu ştim cine, cu excepţia câtorva care au fost contactaţi direct sau prin familie.
Contextul tras de păr s-ar conecta retroactiv cu aniversarea a 30 de ani de la alegerea şi constituirea primului consiliu judeţean. Aniversarea asta a fost, Arsene a ratat-o (sau a ignorat-o) într-un stil propriu şi personal. Mărturie stă articolul Provocare serioasă pentru Ionel Arsene – 30 de ani de la înfiinţarea Consiliului judeţean Neamţ publicat de mesagerulneamt.ro .
Alegerea primului CJ au avut loc pe 5 aprilie 1992, iar şedinţa de constituire pe 11 aprilie 1992. Acum suntem în mai. La Bistriţa Năsăud, scriam în articolul amintit, sub conducerea admirabilului preşedinte Radu Moldovan (tot de la PSD), consiliul judeţean anunţase deja Ziua Porţilor Deschise pe 11 aprilie, drept „primul eveniment din șirul celor pregătite pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la înființare”, potrivit decisiv.ro (amănunte, aici .
Nu este exclus să avem de a face cu o sincronizare şi mai forţată de evenimente, care tot la Arseniadă conduc. După amiază, de la ora 17, templul culturii curcubeiste – cu numele oficial de Teatrul Tineretului, al cărui management a fost apreciat recent, de către pădurea tutelară, a fi de nota 10 (confirmarea, aici – ar trebui să găzduiască Gala femeii în administraţia publică locală, acţiune dedicată împlinirii a 30 de ani de la consituirea CJ. Este de aşteptat să avem parte de alocuţiuni ce vor fi din cale afară de apreciate în circuitele şi cercurile de Facebook de partid.
Viorel COSMA
