Interviu cu primarul Marcel BÂRJOVEANU

Atestate documentar la 1409, cu denumirea de Porcești, după numele proprietarului de moșie din acele timpuri, satele Moldoveni și Hociungi au fost și rămân repere importante ale zonei sudice a județului Neamț. Aici a funcționat o unitate agricolă care a obținut mari producții la hectar, activitate care predomină și în prezent, pentru că în comună funcționează câteva ferme cu rezultate foarte bune. Cu toate acestea, remarcabilă este și activitatea administrației locale, în frunte cu primarul Marcel Bârjoveanu, care a reușit finalizarea unor obiective foarte importante pentru comunitate, principalul țel fiind dezvoltarea infrastructurii locale.

– Domnule primar, să pornim discuția de la ceea ce așteaptă locuitorii unei comune de la primar, investițiile! Dacă ar fi să realizați un bilanț, la ce v-ați opri, raportat la ultimii ani

În ultimii ani, am asfaltat destul de mult. În prezent, avem un proiect pe care l-am depus recent pentru asfaltarea a 7 km de drum comunal și sătesc și se cam termină  campania. Nu cred că o să reușesc, pentru că fondurile sunt limitate din câte am înțeles, cu toate că noi ne încadrăm ca  standarde de cost. Important este să se canalizeze, fiind cea mai importantă  cerință. Ca să poți asfalta pe Programul „Anghel Saligny” trebuie să îndeplinești o cerință, să ai canalizare deja realizată. Și dacă tot am vorbit de canalizare, acest domeniu a fost prioritar în ultimii ani. Am avut un proiect de apă și canalizare în satul Hociungi, dar și un altul, de canalizare, în satul Moldoveni, unde aveam deja apă. Așa se face, că am organizat în proporție de 70% rețelele de apă și canalizare, urmând să venim cu cei 7 km de asfalt. Având în vedere că toate ulițele au apă și canalizare, putem să turnăm asfalt fără probleme. Totuși, ne-am lovit mereu de acest aspect, pentru că trebuia tot timpul să facem o groază de subtraversări  și este greu să faci aceste lucrări. Nu se cade  să faci subtraversări, după ce ai pus asfaltul. Este un efort imens. Totuși, acum o să trag ponoase cumva. Dacă nu era asfalt, era mai ușor de realizat canalizarea. Dar, asta este situația și ne vom conforma cerințelor din teren. Nu putem să le avem pe toate și nici în ordinea indicată. Aducem și noi bani în comune după cum găsim sursele de finanțare. Am avut parte de proiecte europene, pe care nu aveam cum să le refuz ca să aștept să fac mai întâi rețeaua de canalizare. În aceste condiții, nu aș fi făcut nimic nici în ziua de astăzi.

– Nu cred să existe vreun primar care să refuze finanțarea unei investiții.

Cine poate refuza? Practic, ți-ai încălcat statutul de primar. Este misiunea pentru care ai fost votat. Lumea te votează ca să faci infrastructură, să modernizezi instituțiile publice. Am depus aceste două proiecte de canalizare, pe care le-am făcut deja, dar am mai depus un proiect, pentru că sunt pe anumite străzi asfaltate apă și canalizare numai pe o parte. Vrem să mergem cu rețelele și pe partea cealaltă, dar și de-a lungul drumului județean. Și, așa cum v-am mai spus, am depus și acest proiect pe la mai multe instituții de finanțare. L-am tot plimbat peste tot. Însă acum sperăm să avem finanțare. Nu o să fie total ca valoare, dar până la urmă tot o să finanțeze ceva. Să zicem, 3-4 km, din 7, cât sunt în proiect. După cum s-au repartizat sumele, cam așa bate. Pe Programul „Anghel Saligny” am depus și pe măsura cu gaz metan un proiect împreună cu comunele Bahna și Români. Este un proiect comun. Va fi o asociație intercomunitară, dar acum este doar o asociere între cele trei comune, cu branșament în conducta magistrală, de pe teritoriul comunei Bahna, cu stație de reglare presiune, care va fi la o sută de metri de magistrală, tot în comuna Bahna. Am apelat la un proiect comun, pentru că nicio comună nu putea să fie eligibilă singură. Trebuia să avem o populație destul de mare, iar noi am depus proiectul prima dată pe fonduri europene, iar acolo era  trecută, ca și cheltuială, sub 2.000 euro, pentru fiecare branșament pe care puteai să-l faci. În aceste condiții, nu puteam să facem numai pentru comuna noastră, fiind nevoiți să ne asociem.

Rețele de gaz metan

– Cam ce populație au cele trei comune?

Toate trei au o populație cam de 8.500 locuitori. În schimb, ne asigură la proiect o fezabilitate foarte mare, pentru că la noi costurile de branșament sunt mult mai mici decât în alte localități, având în vedere că noi avem conducta magistrală care trece prin comunele noastre, cel puțin prin Moldoveni și Bahna. Comuna Români este un pic lateral.

– Satul Moldoveni dispune de un cămin cultural și o sală de spectacole, lipită de primărie, cu un anumit număr de locuri.

Ambele săli au mult mai mult de 500 locuri. Poate cam 600 locuri, câte 300 de fiecare. Mai avem și amfiteatrul în aer liber unde organizăm Ziua comunei. Este loc pentru manifestări. Tocmai de aceea vreau să depun un proiect pentru reabilitarea primăriei, pe Ministerul Mediului. Este o reabilitare importantă. Financiar este vorba de sprijinirea eficienței energetice a clădirii. Asta ar însemna să o izolăm, să i se schimbe toată tâmplăria. Clădirea este învechită, dar am fost omul care a zis că modernizarea acestei instituții va fi ultima din programul meu, având în vedere că dispunem de o primărie destul de impozantă. Investiția este mare și nu mi-o pot permite din bugetul local. Trebuie să ne prindem cu un proiect undeva, chiar dacă ar fi nevoie și de o cofinanțare locală. Ministerul Mediului ne asigură anumite lucrări la construcție, care fac să fie competitivă din punct de vedere energetic. Este vorba de rezistență, de structură și multe altele, inclusiv acoperiș, care trebuie finanțat  din bugetul local. Măcar nu susținem totul.

– De ceva vreme, se observă și o bază sportivă la școală.

Am modernizat baza sportivă a școlii, printr-un proiect finanțat de GAL, pe care elevii să poată efectua orele de educație fizică, dar și alte activități sportive diverse. Important este că am rezolvat problema toaletei la școală, pe care o consideram ca o nerealizare a mandatului meu. La a treia încercare de a realiza acest proiect, am reușit, cu bani de la Ministerul Educației și din bugetul local. Suma primită a fost de 130.000 lei, diferența fiind acoperită de primărie, la mărimea care se cuvine pentru numărul de elevi din școală. Noi avem 150 de elevi în sistemul educațional local. Mai avem un corp de grădiniță la Hociungi, modernă, cu fonduri europene, cu două grupe, care funcționează separat de școală. Unitatea din centru  arată bine, dar nu am reușit să rezolvăm  lucrări de siguranță, esențiale pentru funcționarea instituției școlare. Mă refer la asigurarea la incendii, cutremure sau alte necazuri. Școala este construită prin anii `70, în secolul trecut.

”Comuna a fost mare doar pe vremuri”

– Dacă mâine ar avea loc o nouă organizare administrativ-teritorială, care ar avea mai multe șanse să fie reședință, dintre comunele din această zonă?
În primul rând, politicul care va impune așa ceva își va tăia craca, dar cred că aceste aspecte sunt pierderi colaterale. Ca o glumă, dacă va pierde politicul, totul fiind spre bucuria populației. Sunt multe frustrări care s-au adunat, iar politicul nu este chiar iubit. Comuna noastră a fost mare doar pe vremuri, pentru că în timpul lui Ceaușescu aici a fost CUASC. Acum avem APIA la Moldoveni și suntem cumva într-o zonă de mijloc, față de celelalte comunități. Noi sperăm să fim un centru de viitoare comună.  Dar nu ne cramponăm de acest aspect.  

– Într-o vreme Moldoveni era fruntea și fala județului.

Așa este, era prima sau a doua comună din județ, atât la producția de cereale, cât și la zootehnie. Paradoxal, deși CAP-ul era primul, oamenii o duceau greu. Erau foarte harnici, dar aveau case mici. Fiind legați de CAP, au avut parte doar de îmbelșugarea dată de munca la câmp. Nu au avut posibilitatea de a construi case ca în alte locuri. Realitatea este că astăzi sunt câțiva tineri care și-au organizat ferme fantastice, dotate cu utilaje moderne și tot ceea ce le trebuie. Pământul este foarte bun, iar fermierii, cu salariații lor, beneficiază de roadele pământului. La noi se dă la hectar câte 1.500 kg de producție, iar în unele locuri, în comunele vecine, se dă jumate din cantitate de cereale. Asta este realitatea. La noi fiind concurență mare, de care, iată, beneficiază proprietarii de terenuri. Fermierii tineri din sat, care se bat pentru acest teren, au reușit să dea și la oameni o cantitate mai mare. Nu este o valoare mare, dar tot este ceva.

– Cum va arăta comuna peste câțiva ani?

Nu pot să previzionez, dar aș vrea să termin anumite părți din infrastructură, ca apoi să predau comuna unui tânăr soldat din Moldoveni, care să o ducă mai departe și să-i mențină demnitatea.  Interesant, comunitatea de la Moldoveni a avut o demnitate care s-a perpetuat de-a lungul istoriei.

A consemnat Constantin NEGRU

Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 538, săptămâna 26 mai – 1 iunie.