„Noul” spital judeţean – ultima cacealma a lui Ionel Arsene? (II)

Primul episod poate fi citit aici.

Întrebările, obiecţiile şi îndoielile prezentate în numărul anterior în legătură cu obiectivul de investiții de interes public județean denumit „Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare”, în primul episod dedicat proiectului, nu sunt singurele, nu-s nici primele exprimate faţă de edificatorii ctitoriilor anunţate a avea funcţiuni comparabile ori din acelaşi registru de investiţii în Sănătate. În deplin acord cu profilul dominant al oamenilor locului, uitarea s-a aşternut peste „narative” seducătoare anterioare. Am exemplificat repede cu spitalul de oncologie ultramodern, cu secţie de arşi inclusă, pe dealul Cârloman, mai sus de Cimitirul Eternitatea, prezentat cu tam-tam în anul 2012. Pe atunci, miza era pe la 100 milioane euro de provenienţă italiană.

Tot de vreo 100 milioane euro se vorbea prin 2007, când pe firmament evolua altă fantasmagorie suverană. Aproape să hipnotizeze poporul din Pinalty Land, nu alta! Se anunţa un spital judeţean cu 438 de paturi şi heliport ce urma să aibă „între 964 şi 1.073 de angajaţi, dintre care între 175 şi 197 de medici, respectiv între 526 şi 569 de asistenţi”, după cum consemna presa vremii. Clădirea trebuia să crească la ieşirea din Piatra-Neamţ spre Roman, mai sus de sediul Eurotherm, „pe un teren cu o suprafată de 5 hectare, care aparţine Primăriei Gârcina şi care a intrat în patrimoniul Consiliului Judeţean, următorul pas fiind trecerea sa la Ministerul Sănătăţii”. Ce s-o fi ales de teren ştie cineva? Că de proiect ştim. Interesant, iar conexiunea se va face în episodul viitor, actualul spital judeţean devenea unul municipal.

Ionel Arsene, după cum se ştie, a ridicat potul la 3.145.955.865,58 lei, inclusiv TVA, adică peste 630.000.000 euro. Şi vorbeşte despre un spital cu 880 de paturi de spitalizare continuă și 87 pentru spitalizare de zi, 12 săli de operație etc., etc.

Cu ceva timp în urmă, după publicarea primului episod, prezidentul de judeţ a revenit asupra „narativului” de sezon, afirmând următoarele: „Suntem cu studiul de fezabilitate finalizat, suntem în discuții cu Ministerul Sănătății pe componenta PNRR pentru investiții. Sigur, nu sunt bani pentru toate județele, dar din PNRR vom lua o bucată, apoi vom merge spre alte surse de finanțare. Important e să îl începem și voi găsi bani să îl finalizez”.

S-o luăm în ordine:

• Studiul de fezabilitate este finalizat. Cine l-a realizat? Au contat întrebările, obiecţiile şi îndoielile cunoscute în spaţiul public profesional încă înainte de 24 martie?
• Sunt discuţii cu ministerul pe componenta de investiţii în Sănătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă fiindcă banii nu ajung pentru toate judeţele. Când a descoperit că investiţia nu poate fi finanţată integral din PNRR? Nu cumva Arsene a fost avertizat de la bun început că aşa-ceva e imposibil?
• Vom lua o „bucată” din PNRR. Cam cât se estimează şi pentru ce? E secret?
• Apoi se va merge spre alte surse de finanţare. Care ar fi acelea?
• Finalul e dezarmant: important e să-l începem şi va găsi Arsene bani să îl finalizeze. În 24 de luni?

Rezumând, ni se vinde povestea unei investiţii fără finanţare certă, dar care trebuie luată de bună şi aplaudată cu tărie şi sentiment. Pe româneşte, nişte unii se află în treabă şi toacă banii pe studii şi proiecte. Reţeta e verificată şi consacrată. Chiar sub bagheta sau patronajul politico-administrativ al lui Ionel Arsene.

Înainte de plandemie ni s-a mai dat drept sigur un alt proiect de spital judeţean. În prima variantă, se visa o clădire principală în spatele pavilionului chirurgical. De noaptea minţii – nici nu aveau cum face organizarea de şantier. Pe urmă, peste Facebook şi presă au curs în valuri poze, filmuleţe şi angajamente mişcătoare vizând o clădire impunătoare, situată cam pe locul centralei termice a spitalului judeţean. Brusc, la începutul anului 2020, proiectul a decedat. Au circulat diverse explicaţii, cu sau fără miez de pedeapsă politică din partea echipei de guvernanți condusă de Ludovic Orban. Adevărul e altul. Iar Arsene n-are cum să-l nege.

Consiliul judeţean Neamţ a fost sesizat din 2019, printr-un memoriu întocmit de un arhitect cu drept de semnătură, în legătură cu „modul defectuos în care era organizat concursul de soluţii pentru proiectul «CONSTRUIRE SEDIU NOU PENTRU SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ PIATRA NEAMŢ, JUDEŢUL NEAMŢ»” în cadrul procedurii de atribuire serviciilor de proiectare. Documentul se întinde pe vreo 4 pagini. Cu scuze pentru accentele de limbaj tehnic preluat, urmează o selecţie subiectivă de obiecţii:

• Documentaţia pusă la dispoziţie nu conţine un plan de situaţie care să respecte realitatea din teren; s-a anexat un plan de situaţie elaborat în anul 2017 care este incomplet (în zonă s-a mai construit un centru de imagistică RMN cu suprafaţa de 82 m.p., conform Extrasului de carte funciară nr. 64779 din 06.09.2019), iar pe acest plan este edificat ca amplasament pentru construcţia propusă un teren aflat în partea de E a actualului spital de urgenţă, amplasament total diferit faţă de cel descris în studiul de prefezabilitate anexat.
• Certificatul de urbanism pus la dispoziţie nu are anexat un plan de situaţie din care să rezulte parcela edificabilă şi aliniamentele.
• Certificatul de urbanism nu prevede elaborarea unui PUD/PUZ (plan urbanistic de detaliu/plan urbanistic zonal – n.a.) cu toate că se propune edificarea unei clădiri importante, de dimensiuni apreciabile, pe un amplasament aflat în zona adiacentă zonei centrale a municipiului Piatra-Neamţ; în certificatul de urbanism se face referire la o subzonă care permite accente cu construcţii înalte peste 30 m, până la maxim 40 m, dar se intră în contradicţie prevederile din RLU (regulament local de urbanism – n.a.) aferent PUG (plan urbanistic general – n.a.).
• Certificatul de urbanism pus la dispoziţie nu menţionează existenţa în interiorul parcelei a zonei destinate activităţilor legate de culte; o astfel de zonă există şi în imediata vecinătate a amplasamentului, în partea de S-E. Existenţa a două biserici în zona studiată poate condiţiona soluţia tehnică propusă, iar omiterea în certificatul de urbanism a unei zone conduce la nulitatea acestuia.
• Din anumite specificaţii cuprinse în caietul de sarcini rezultă fie că există un PUZ aprobat, dar acesta nu este anexat, fie că va fi necesară elaborarea unui PUZ, dar necesitatea elaborării acestuia nu este specificată nici în certificatul de urbanism nr. 403 din 29.05.2019 şi nici în documentaţiile tehnice ce urmează a fi elaborate în etapele descrise în Tema de concurs.
• Certificatul de urbanism a fost elaborat la o dată ulterioară elaborarii studiului de prefezabilitate; mai mult, la data elaborării studiului de prefezabilitate era în vigoare PUG al municipiului Piatra-Neamţ elaborat în anul 1998; acest fapt provoca confuzii în elaborarea soluţiei tehnice şi a viciat elaborarea studiului de prefezabilitate şi implicit a caietului de sarcini.
• Studiul geotehnic anexat nu face referire la amplasamentul propus în studiul de prefezabilitate (în zona centralelor termice propuse pentru demolare); s-au întocmit 3 foraje pe amplasamentul propus pe planul de situaţie elaborat în anul 2017. Totodată, studiul geotehnic este expirat: a fost întocmit în octombrie 2017 şi „are o valabilitate de 2 ani, sau mai puţin”.

Întregul memoriu poate fi studiat în redacţia noastră. Imaginaţi-vă că nici suprafeţele de teren nu le-au nimerit „savanţii” de la CJ Neamţ, aripa tehnică din subordinea eternului şi netulburatului director Doru Conache Gavriliu. Se fac referiri la starea de degradare a Pavilionului Boli Interne, construcţie realizată în anul 1935, precum şi la starea de degradare a Pavilionului de Oncologie, construit în 1958. Însă nu se fac referiri la expertizele tehnice întocmite pentru aceste obiective, nici la posibilele consolidări, deşi se propune „demolarea Pavilionului de Boli Interne (atât în propunerea 1, cât şi în propunerea 2)” şi „consolidarea Pavilionului Chirurgical compus din tronsoanele B1, B2, B3, având suprafaţa totală construită de aproximativ 16.000 m.p. (numai în propunerea 1)”. Ca soluţie finală, „studiul de prefezabilitate propune adoptarea propunerii 2, deci nu se vor propune consolidări la Pavilionul Chirurgical, cu toate că au fost semnalate degradări”. În memoriu se mai menţionează „faptul că tronsoanele B1, B2 şi  B3 nu pot fi identificate pentru că nu s-a pus la dispoziţie nici un plan de situaţie sau releveu în care să fie evidenţiate aceste pavilioane”.

Ca balamucul reţinut în sarcina CJ să fie total, se semnalează „execuţia unor pasarele prin care se va face legătura cu Corpurile de pediatrie, Boli infecţioase şi Centrul de radioterapie, dar nici aceste corpuri nu sunt identificate pe planul de situaţie şi nici relevee nu s-au pus la dispoziţie pentru a putea racorda clădirea propusă la fluxurile clădirilor existente”.

Memoriul a avut şi alţi destinatari. Cel mai important rămâne Corpul de control al primului-ministru fiindcă de acolo, nu din altă parte!, a pornit tăvălugul despre care, la Piatra-Neamţ, s-a vorbit puţin spre deloc. Sesizarea a fost înregistrată cu numărul 603 din 25.11.2019. Din corespondenţa recuperată, trebuie spus acest lucru, unele răspunsuri conţin obiecţii faţă de cele scrise în memoriu. Important rămâne finalul. Constă în adresa CJ Neamţ cu nr. 223 din 17.01.2020.

Iată ce scrie mai sus de semnăturile lui Arsene şi Conache Gavriliu, într-o limbă română aproximativă:

• Având în vedere răspunsul formulat de către Serviciul Achiziţii publice în data de 17.12.2019, a fost convocată comisia tehnică pentru verificarea îndeplinirii condiţiillor tehnice de către proiectele depuse în cadrul procedurii concurs de soluţii;
• În baza constatărilor, comisia tehnică a propus şi a fost aprobată anularea procedurii de achiziţie publică privind serviciile de proiectare pentru obiectivul “Construire sediu nou pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ”, în conformitate cu prevederile art. 212, alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective.

Carevasăzică, aşa s-a ales de fapt praful de proiect. Drept pentru care e natural şi decent să ne întrebăm ce-l recomandă pe Ionel Arsene să fie crezut când vântură noul proiect de spital judeţean de urgenţă? Mai indicat ar fi să se preocupe de procedura de acreditare la care va fi supus actualul. (va urma)

Viorel COSMA