De la o zi la alta situația generată de dezastrul de la Luțca devine mai apăsătoare și, în egală măsură, descurajantă. Autoritățile reunite, trecând peste povestioarele cu niște „parchetari” care cică au deschis niște dosare, ori umblă cu prostii, ori nu mișcă. La drept vorbind, de mirare ar fi fost să fie altfel. Doar trăim în județul în care nu se întâmplă absolut nimic în ancheta exploziei și incendiului de la secția ATI, produse cu un an fără o zi înainte de inaugurarea cu gura a podului de la Luțca, sigiliile puse de „parchetarii” vestitului Marius „Elodiu” Iacob sunt la locul lor, iar conducerea spitalului județean și șefii pădurii tutelare de la CJ Neamț nu au absolut nimic împotrivă
Pădurea tutelară e încremenită în tăcere
De departe cea mai scandaloasă poziție o are C.J. Neamț în frunte cu prezidentul Arsene. Ei administrează podurile și drumurile județene, nu proiectantul podului, nu constructorul, nu liderul asocierii care a câștigat 44 de lucrări de drumuri (11 tronsoane) și poduri (33 bucăți) finanțate atât prin PNDL II, cât și de la bugetul județului.
Până la ora redactării acestui material, nimeni nu l-a văzut la față pe Ionel Arsene. În loc să pună toată documentația la dispoziția publicului, se ascunde și tace și Doru Conache-Gavriliu, directorul executiv al Direcției investiții, programe și infrastructură județeană. La el, nu la Armata Salvării se află Serviciul infrastructură județeană și Compartimentul avizare, autorizare și siguranță rutieră.
Între timp, unele aspecte s-au clarificat. Deși la început s-a înțeles că nu e făcută recepția finală, de fapt nu există nici cea de la terminarea lucrărilor. Situația este de o gravitate extremă, iar toate cercetările ar fi trebuit desfășurate la galop. Nu avem însă nici măcar informații din care să rezulte că documentațiile tehnice și cele de achiziții ar fi protejate în acest moment.
Foarte interesant ar fi să se meargă atent, pe fir în urmă. Prezentarea selectivă a unor elemente, urmată de comentarii aiuritoare e foarte periculoasă.
Bunăoară, Expertiza tehnică din 2018 a podului de pe D.J. 207 A km 6+591 a apărut grație eforturilor presei, fie locală, fie națională. Coordonatorul echipei, dr. ing. Cristian-Claudiu Comisu de la Iași, a spus limpede că beneficiarul (C.J. Neamț) nu a ținut cont de scenariile propuse și a comandat o nouă expertiză, una asumată de un fost profesor de al său, un om în vârstă pe care nu vrea să îl expună. Din datele noastre ar fi vorba de prof. dr. ing. Florin Nistor Varlam, absolvent al Facultății de Construcții din Iași în 1964. Cu sau fără punctul său de vedere, proiectantul local ALIDO PROIECT trebuie adus la masa discuțiilor de administratorul podului, nu de presă. La aceeași masă, pe lângă constructorul DARCONS trebuie adus și liderul asocierii care a câștigat tot pachetul de lucrări, fosta AQUA PARC. Cele două firme trebuie obligatoriu să răspundă la o întrebare elementară: cum au permis să se dea drumul la circulația rutieră în șantierul lor?
Dacă vorbim despre șantier, natural, căutăm și o autorizație de construire. Site-ul oficial al CJ Neamț conține o secțiune dedicată acestora. Lucrările, se știe, au demarat în iulie 2020. Singura autorizație ce pare a avea legătură cu Sagna e din 18 decembrie 2019.
Ca solicitant apare județul Neamț, prin CJ. La adresa lucrării scrie „Sagna – extravilan și satul Sagna și comuna Gâdinți – extravilan și intravilan satul Gâdinți”. O fază de toată minunea e la denumirea lucrării: „Modernizare drum județean DJ 207 D, km 1+250 – 6+800, județul Neamț”. Că drumu-i una și podul alta nu cere demonstrație, dar podul de la Luțca era pe DJ 207 A nu pe DJ 207 D,
adică pe la Ion Creangă. Iată, așadar, motive suplimentare pentru a solicita prezentarea autorizației. Mai bine mai târziu decât niciodată, documentul l-ar putea interesa și pe primarul Gheorghe Iacob, doar drumul trece prin fața primăriei. Totuși, el reprezentând PSD, poate invoca (inutil) disciplina de partid instaurată de Ionel Arsene.
Probleme și la Poliția județului
Neexistând recepția la terminarea lucrărilor, eram curioși ce notificare o fi făcut administratorul C.J. Neamț către Serviciul Rutier în vederea redeschiderii circulației. Aviz explicit se dă numai la închiderea parțială sau totală a circulației, nu la redeschidere. Nu are rost să căutați prin legi și normative – e suficient un simplu telefon către un expert amabil și competent de-al locului, comisar-șef (r) dr. Cezar Asandei, fost șef al serviciului cu ani în urmă.
În lipsa unui comunicat oficial, confirmăm noi. Nu există nicio notificare! Asta înseamnă că în primul rând comisarul-șef Mihai Mavriș de la Serviciul Rutier și-a făcut rost de o mare problemă. La braț cu el vine cel puțin comisarul Cristian Oprea, șeful Secției de poliție rurală Sagna, dacă nu și un șef de la Roman fiindcă acolo e arondată secția. Circulația s-a desfășurat sub nasul și ochii lui Oprea, chiar prin centrul comunei și e imposibil să spună că n-a observat.
Apoi, simplul fapt că ministrul Lucian Bode n-a anunțat trimiterea corpului său de control, direct, peste capul conducerii Inspectoratului General de Poliție, spune foarte multe.
Autoritatea ignorată de aproape toată lumea
Când vine vorba de siguranța construcțiilor, automat, primele priviri și întrebări se îndreaptă spre Inspecția de Stat în Construcții. Dată fiind complexitatea activității, dar și multe confuzii cu valoare de folclor, le vom dedica un articol separat.
Interesant este că scapă atenției o altă autoritate foarte puternică. Se numește Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) și e o instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. În organizarea și luarea deciziilor, este independent față de orice organism de siguranță rutieră, administrator de infrastructură rutieră, operator de transport rutier, precum și față de orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredințate. Odată cu înființarea lor, ARR, RAR. Şi compania națională care se ocupă de infrastructura rutieră nu mai exercită atribuțiile de inspecție și control în trafic privind respectarea reglementărilor interne și internaționale în domeniul transporturilor rutiere, cu anumite excepții. Ce se trece cu vederea e că lor le revine în mod explicit siguranța transporturilor rutiere. Siguranța implică și calea de rulare, infrastructura. Nu au cum ascunde acest subiect oricât ar vrea.
ISCTR are o organizare regională. Noi, alături de celelalte 5 județe ale regiunii de Dezvoltare Nord-Est, plus Galați și Vrancea, ținem de inspectoratul Teritorial nr. 3. Cu sediul la Focșani. Din acest moment, comentariile sunt de prisos. Probabil că și așteptările. Vă dați seama, cum ar explica ei măcar acțiunile de control în trafic (ne)efectuate pe DJ 207 A? (Viorel COSMA)
