“Gunoiul unora este comoara altora!”, spune o veche zicală românescă. Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă administrațiile publice locale este colectarea și depozitarea deșeurilor. Firma Edil Industry din Tașca se ocupă de colectarea, transportul și sortarea deșeurilor reciclabile pentru 12 din cele 83 de localități nemțene.
Firma colectează, zilnic, deșeurile din orașul Bicaz și comunele Tarcău, Tașca, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Dămuc, Hangu, Ceahlău, Grințieș, Poiana Teiului, Farcașa și Borca.
Tone de PET-uri colectate, zilnic, din Lacul Bicaz
Edil Industry are în dotare șase autospeciale de colectare de capacitate mare și două autospeciale mici, folosite pentru colectarea și transportul la firmă a gunoiului, care trece apoi prin selectarea elementelor ce pot fi reciclate, dar și wolă, trommer și motostivuitor. Sortarea acestora se face atât mecanizat, cu un utilaj de ultimă generație, cât și manual, de către angajații firmei. Zilnic sunt colectate și tone întregi de PET-uri și alte deșeuri din apele Lacului Bicaz. Acestea sunt apoi sortate și legate, urmând să fie valorificate pe piața de profil.
Prețul gunoiului de zi cu zi!
Unii dintre patronii unor pensiuni refuză facturile la plată susținând că valoarea acestora este mult prea mare față de volumul deșeurilor colectate de la unitatea lor. În aceste facturi sunt prinse, potrivit informațiilor furnizate de Ionuț Rîpanu, manager de proiect al firmei Edil Industry, fondul de salarii pentru șoferi, manipulanți, sortatori, operatori utilaje, prețul combustibilului – aproximativ 10.000 de litri de motorină/lună, prețul consumabilelor, redevența către Consiliul Județean Neamț și către Primăria Tașca, dar și alte taxe, impozite, vignete și asigurări.
“Din valorificarea deșeurilor reciclabile am reușit, pe parcursul anului 2021, să întoarcem către Unitățile Administrativ-Teritoriale din Zona IV a județului Neamț, aproximativ 300.000 lei. Cu siguranță se putea mult mai mult, ținând cont de câte deșeuri reciclabile se pierd prin faptul că cetățenii, în continuare, amestecă deșeul menajer cu cel reciclabil. Cetățenii trebuie să înțeleagă faptul că singura șansă ca taxa pentru salubrizare să scadă este creșterea cantităților de deșeuri reciclabile pe care noi să le putem valorifica”, spune Ionuț Rîpanu. “De asemenea, rog cetățenii să înțeleagă faptul că taxa pentru acest serviciu este compusă și din foarte multe alte taxe, pe care noi ca operator le-am inclus în cuantumul taxei, dar noi virăm aceste sume mai departe către alte instituții ale statului sau către operatori terți. De exemplu, 178 ron/ tonă reprezintă tariful de depozitare la depozitul ecologic de la Girov, în acest tarif este inclusă și taxa pe economia circulară în cuantum de 80 lei/tonă. La toate acestea se adaugă TVA-ul și alte taxe care merg la bugetul de stat. Vreau ca, până la finalul acestui contract, Zona IV pe care operăm noi să fie un etalon în județul Neamț din punctul de vedere al reciclării și al protecției mediului pe partea de deșeuri nepericuloase. Tocmai de aceea, rog conducerile primăriilor, care au facut pași importanți în creșterea gradului de reciclare, să continue eforturile, cel puțin ca până acum, pentru că se văd rezultate. Iar primăriile cele care încă nu au făcut nici un pas în acest sens, le rog să înțeleagă faptul că la ei serviciul va fi din ce în ce mai scump dacă nu reciclează. Le mulțumesc celor care au înțeles că pentru un serviciu este nevoie ca facturile să fie achitate la timp, iar celor ce au uitat să achite 2, 3 sau mai multe facturi, fără să îi nominalizez, le transmit că îi voi suna, personal, din nou și din nou, până vor achita. Ultima soluție pe care și ei știu că o am este executarea judecătorească, dar asta ar însemna o altă cheltuială din bugetul local și așa sărac, adică în ultimă instanță din buzunarul cetățenilor din acele comune!”.
“Din valorificarea deșeurilor reciclabile am reușit, pe parcursul anului 2021, să întoarcem către Unitățile Administrativ-Teritoriale din Zona IV a județului Neamț, aproximativ 300.000 lei. Cu siguranță se putea mult mai mult, ținând cont de câte deșeuri reciclabile se pierd prin faptul că cetățenii, în continuare, amestecă deșeul menajer cu cel reciclabil. Cetățenii trebuie să înțeleagă faptul că singura șansă ca taxa pentru salubrizare să scadă este creșterea cantităților de deșeuri reciclabile pe care noi să le putem valorifica”, spune Ionuț Rîpanu. “De asemenea, rog cetățenii să înțeleagă faptul că taxa pentru acest serviciu este compusă și din foarte multe alte taxe, pe care noi ca operator le-am inclus în cuantumul taxei, dar noi virăm aceste sume mai departe către alte instituții ale statului sau către operatori terți. De exemplu, 178 ron/ tonă reprezintă tariful de depozitare la depozitul ecologic de la Girov, în acest tarif este inclusă și taxa pe economia circulară în cuantum de 80 lei/tonă. La toate acestea se adaugă TVA-ul și alte taxe care merg la bugetul de stat. Vreau ca, până la finalul acestui contract, Zona IV pe care operăm noi să fie un etalon în județul Neamț din punctul de vedere al reciclării și al protecției mediului pe partea de deșeuri nepericuloase. Tocmai de aceea, rog conducerile primăriilor, care au facut pași importanți în creșterea gradului de reciclare, să continue eforturile, cel puțin ca până acum, pentru că se văd rezultate. Iar primăriile cele care încă nu au făcut nici un pas în acest sens, le rog să înțeleagă faptul că la ei serviciul va fi din ce în ce mai scump dacă nu reciclează. Le mulțumesc celor care au înțeles că pentru un serviciu este nevoie ca facturile să fie achitate la timp, iar celor ce au uitat să achite 2, 3 sau mai multe facturi, fără să îi nominalizez, le transmit că îi voi suna, personal, din nou și din nou, până vor achita. Ultima soluție pe care și ei știu că o am este executarea judecătorească, dar asta ar însemna o altă cheltuială din bugetul local și așa sărac, adică în ultimă instanță din buzunarul cetățenilor din acele comune!”.Cei trei R – Redu, Reutilizează, Reciclează!
În depozitul firmei găsești, frumos sortate, legate și aliniate tone de materiale reciclabile: carton, hârtie, bucăți de lemn, PET-uri, alte mase plastice. Toate acestea au trecut deja din trommer în utilajul de sortare mecanizată sau prin selecția făcută manual de sortatori. Banii obținuți din valorificarea acestora pe piața de profil ajung, în mare parte, așa cum spunea managerul Ionuț Rîpanu, înapoi la localitățile din care au fost colectate.
Una dintre problemele cu care se confruntă firma, datorită lipsei de educație și nivelului de civilizație scăzut, este gunoiul menajer amestecat cu deșeurile reciclabile. Oamenii din firmă găsesc mereu și pământ, sticlă și alte asemenea lucruri, care le fac munca mult mai grea, în gunoiul pe care cetățenii îl lasă în pubele pentru colectare.
În perioada de dinainte de revoluția din 1989, în România, exista regula celor 3 R: Recuperare, Recondiționare, Refolosire. Pe atunci ecologia nu avea nimic de-a face cu această practică. Se spunea că totul trebuie refolosit, că nu e bine să irosim resursele țării. Cele mai multe ambalaje erau din sticlă: sticla nu se deteriorează, nu corodează, nu se pătează și nu se decolorează, astfel încât produsele din interiorul unui recipient de sticla rămân la fel de proaspete ca atunci când au fost îmbuteliate, ceea ce face ca sticla să fie un deșeu de ambalaj foarte valoros. Așa că, la școală, neavând mult plastic, eram obligați să reciclăm hârtia, să aducem un anumit număr de kilograme de hârtie “la maculatură”.
Eram preocupați mereu de acest lucru, trebuia să ducem maculatură la școală, strângeam hârtiile, ziarele și revistele bucuroși că facem o faptă bună. Dar, uneori, se întâmpla să nu avem destulă maculatură, așa că ne mai rugăm de vecini să ne dea.
La școală, învățătoarea cântărea fiecare pachet și trecea cantitățile în dreptul fiecăruia pe listă – până ajungeam să ne facem norma de maculatură. Ceea ce conta de fapt, era că noi, copii fiind, învățam cum să colectăm separat corect, cum să reciclăm și cât de importantă este reciclarea.
Cum reducem deșeurile și trăim mai curat
Prima etapă este aceea de a reduce cantitatea de deșeuri pe care fiecare dintre noi o producem, astfel încât să ajungem să avem un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător. Pentru aceasta ar fi bine să începem prin a refuza la magazin sau restaurant: punga de plastic, paiele de plastic, fructele ambalate în plastic, recipientele de plastic pentru mâncarea livrată acasă, precum și tacâmurile de unică folosință. Acest principiu se bazează pe a produce cât mai puține materiale de aruncat. Dacă vom cumpăra mai puțin, vom consuma mai puțin și automat vom produce mai puține deșeuri.
Pe lângă reducerea din sectorul comercial, un alt tip de a reduce este reducerea consumului de energie și apă prin aparate mai eficiente energetic și bineînțeles prin reducerea consumului.
A doua etapă este aceea de reutilizare a deșeurilor pe care deja le-am produs. Materialele, care la prima vedere par a fi deșeuri, pot fi refolosite în foarte multe moduri sau pot fi reparate dacă acesta ar fi motivul pentru care ar urma să fie aruncate. Depinde doar de cât de creativi putem fi în acest caz. Reutilizarea se face și prin donarea obiectelor vestimentare și a altor obiecte către persoane care au nevoie de acestea, în locul aruncării lor la gunoi. De asemenea, putem confecționa diferite obiecte și ornamente în casă din deșeurile de ambalaje.
A treia etapă este reprezentată de procesul de reciclare. Reciclarea înseamnă transformarea deșeurilor într-o materie primă nouă care va fi utilizată în fabricarea noilor produse. Reciclarea este unul din cele mai ușoare și mai eficiente moduri prin care putem ajuta mediul înconjurător. Reciclând oprim deșeurile din a ajunge în gropile de gunoi, de unde se pot răspândi în ecosistemele naturale, poluând apa și solul. Totodată, în felul acesta ajutăm economia, se creează locuri de muncă și contribuim la fabricarea de noi produse din materiale reciclate. Așadar, pentru a păstra un mediu înconjurător sănătos sortează de acasă deșeurile: plastic, hârtie, metal, sticlă, menajer.
Există și anumite trucuri pentru eficiența sortării încă de acasă a deșeurilor. Pentru a obține mai mult spațiu, presează deșeurile, împăturește-le.
Nu pune deșeuri murdare în recipientele de deșeuri reciclabile pentru a evita contaminarea acestora. Nu uita să cureți deșeurile murdare înainte să le pui la recipientul corespunzător.
Informează-te unde sunt puncte special amenajate pentru reciclare, dacă nu ai recipientul de culoarea respectivă în curte și du deșeurile de ambalaj acolo.
Împărtășește cunoștințele tale despre reciclare și cu cei din jurul tău.
În primul rând învățați-i pe copii să recicleze, acasă, la școală, dar și atunci când merg la bunici. Prin refuzul de a cumpăra lucruri de care nu avem nevoie, prin faptul că reciclăm, prin folosirea produselor din materiale reciclate, prin reinterpretarea obiectelor pe care deja le avem, de fiecare dată când facem ceva bine pentru mediu și pentru planeta noastră, ne atribuim o mică victorie în lupta cu poluarea și sufocarea planetei cu plastic.
Până în 2030, cel puțin 70%, ca și greutate, din deșeurile municipale, de la case private și mici afaceri, ar trebui să fie reciclate sau pregătite pentru reutilizare, adică verificate, curățate sau reparate. Propunerea inițială din 2017, a fost de 65%. Pentru materialele de ambalare, cum ar fi hârtia și cartonul, plasticele, sticla, metalul și lemnul, România și-a propus o țintă de reciclare de 80% până în 2030, cu ținte intermediare pentru fiecare material în 2025.
Procentul de deșeuri municipale duse la groapa de gunoi se limitează la 10% până în 2030.
Și apropo de ceea ce găsesc muncitorii firmei în gunoiul din pubele, risipa alimentară în UE este estimată la aproximativ 89 milioane de tone sau 180 kg/capita/an. Ținta de reducere a risipei alimentare asumată de România este de 30% până în 2025 și de 50% până în 2030, prin comparație cu 2014.
Pagini realizate de Angela CROITORU
Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 542, săptămâna 23 – 29 iunie.
