Elias Andrei Călugăru, climatologul de serviciu de la Târgu-Neamț

Elias Andrei Călugăru este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț. Recent a primit din partea radioului Europa FM premiul Medalia Verde, în cadrul emisiunii „Misiunea Verde” realizată de cunoscuta jurnalistă Mona Nicolici. În liceu, Elias este cunoscut de toți colegii și profesorii drept climatologul de serviciu. Și asta pentru că pasiunea și seriozitatea cu care studiază fenomenele meteorologice și impactul vieții asupra noastră i-a impresionat pe toți. Toată lumea pariază că Elias va deveni un nume în domeniul climatologiei.

„Asistăm la o decalare a anotimpurilor, dovadă și vremea deosebit de rece din martie și aprilie”

– Cum ai ajuns să primești Medalia Verde de la radio EUROPA FM?

Având în vedere că în ultima perioadă postările de pe pagina personală de Facebook, precum și cele de pe pagina de prognoze, analize și avertizări meteorologice – “Meteo NORD-EST”- sunt din ce în ce mai citite de publicul larg, în scurt timp am ajuns și în văzul celor de la radio Europa FM. Astfel, am fost intervievat de reporterul Victor Marin, precum și de realizatoarea emisiunii pe teme de mediu și schimbări climatice “Misiunea Verde”, Mona Nicolici (care mi-a înmânat, în mod simbolic, Medalia Verde, pentru pasiunea și determinarea cu care studiez fenomenele meteorologice și schimbările climatice), pe tema ploilor artificiale.

– În ce context și când ai ajuns să studiezi climatologia?

Totul a început din curiozitate, încă de la vârste fragede. La 6 ani, tata mi-a cumpărat primul meu atlas geografic, ce cuprindea diverse hărți, inclusiv unele climatice. Apoi, am început să urmăresc site-ul ANM, unde mă fascinau diversele simboluri, hărți și coduri de culoare ce surprindeau fenomenele meteorologice. Dar în jurul vârstei de 12 ani am început să iau contact cu persoane, imagini, videoclipuri, dar și modele de prognoză diverse, prin intermediul grupurilor de pasionați de fenomene meteorologice extreme. Cu ocazia asta trebuie să observăm și un aspect pozitiv al rețelelor de socializare (desigur, nu spun că trebuie să abuzăm de acestea!), dar fără acestea cu siguranță nu ajungeam la nivelul actual. Totul a fost, desigur, alimentat de curiozitatea și fascinația fără margini față de meteorologie și climatologie, ca întreg. De asemenea, încă din clasa a V-a am participat la diverse concursuri de geografie, cum ar fi „Terra” sau „Ioniță Ichim”, iar din clasa a VIII-a, la Olimpiada Națională de Geografie, unde am luat Premiul Special din partea Societății de Geografie din România.

– Explică-ne ce ai descoperit cu privire la ploile artificiale? Și dacă sunt ele periculoase sau nu pentru noi.

Ploile artificiale sunt încă destul de puțin înțelese de noi, dovadă și diversele controverse între cercetători cu privire la eficiența acestora. Acestea sunt create printr-un procedeu numit “însămânțarea norilor”. Cu alte cuvinte, prin intermediul unor rachete sau avioane sunt introduse în nor diverse particule de iodură de argint sau cloruri de calciu sau chiar sodiu, cea mai utilizată fiind iodura de argint, datorită structurii moleculare asemănătoare gheții, acestea fiind numite și nuclee de condensare. Procesul de condensare al vaporilor de apă, așa cum îl cunoaștem, nu poate avea loc fără acestea. Totul, pentru a favoriza creșterea în dimensiuni a cristalelor de gheață până la dimensiuni apreciabile, care să le determine căderea spre suprafața solului, cu topirea acestora în picături de ploaie. Același procedeu este utilizat și în cadrul sistemelor antigrindină. Unii cercetători consideră că acestea nu sunt eficiente, în timp ce alții susțin că pot crește cantitatea de precipitații cu 15-20%. Cert este că asemenea intervenții active la nivelul întregii atmosfere ne pot pune în pericol, datorită unui factor pe care îl știm cu toții – un cuvânt pe care-l pronunțăm cu toții, aproape zilnic – “haos”. Cu alte cuvinte, bătăile unor aripi de fluture, în România, ar putea determina peste o perioadă de timp, apariția unui taifun intens undeva în Filipine. Desigur, nu știm cu certitudine dacă chiar va apărea un taifun, dar unele schimbări vor apărea cu siguranță. Deci, mici schimbări într-o regiune a Terrei ar putea avea mari efecte în altă regiune. În acest sens, chiar în vara anului trecut, în Emiratele Arabe Unite au avut loc asemenea experimente de creare a ploilor artificiale, în Dubai apărând inundații. La câteva zile distanță, în China s-au produs inundații catastrofale. Încă nu știm dacă între cele două evenimente a fost o legătură directă, iar acesta va face cu siguranță subiectul unor cercetări avansate asupra comportamentului atmosferei la intervenții active pe scară largă. Ca o curiozitate, primul astfel de experiment a fost realizat de fiziciana Ștefania Mărăcineanu, la București, în 1931. Tot numele acesteia este legat și de conceptul de radioactivitate, precum și de colaborarea cu Marie Curie.

„Vom avea o creștere graduală a temperaturii medii anuale, cu ierni calde și cu puțină zăpadă”

– În toată această perioadă de studiu a fenomenelor meteorologice și impactul lor asupra vieții noastre, cum vezi recentele schimbări ale climei din ultimii ani?

Efectele acestora sunt resimțite deja de fiecare dintre noi. Putem observa stratul foarte redus de zăpadă, urmat de perioade îndelungi cu temperaturi deosebit de ridicate de pe timpul iernii, dar și seceta prelungită din unele zone ale țării, cum ar fi Bărăganul. De asemenea, asistăm la o decalare a anotimpurilor, dovadă și vremea deosebit de rece din lunile martie și aprilie, cu multe dimineți cu îngheț la sol. Exemplele sunt multiple, valurile de căldură excesive și incendiile de vegetație din zona Mării Mediterane din vara anului 2021, inundațiile catastrofale din Australia din 2021, topirea calotei glaciare antarctice, dar și a celei groenlandeze, etc.

– Și spre ce crezi că ne îndreptăm climatologic în următorii ani? Cel puțin în România.

Cu siguranță, vom vorbi de o creștere graduală a temperaturii medii anuale. Pe timpul verii, mă aștept la valuri de căldură mai persistente, dar nu neapărat și cu temperaturi extreme. Este mai periculos să ai 3 săptămâni cu maxime de 37 de grade Celsius și minime de 27 de grade Celsius, decât 2 zile cu maxime de 45 de grade Celsius. De asemenea, prezența umezelii ridicate în atmosferă determină apariția acelui disconfort termic, datorită faptului că transpirația abundentă nu se mai poate evapora de pe suprafața pielii, acel surplus de căldură acumulându-se în organism, afectând rând pe rând fiecare sistem de organe. Deci, valurile de căldură ar fi din ce în ce mai periculoase, cu atât mai mult cu cât în cadrul acestora se pot dezvolta și fenomene extreme, de tipul vijeliilor puternice sau al grindinei de mari dimensiuni. În același timp, iernile vor fi din ce în ce mai calde și cu zăpadă din ce în ce mai puțină, cu temperaturi mai scăzute probabil în lunile de primăvară. Plus seceta prelungită din regiunile extracarpatice (cel puțin în anumite areale din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova).

– Ce facultate vrei să urmezi? Și apoi, ce profesie?

Cel puțin, pentru studiile de licență, Facultatea de Geografie. Pentru master există și varianta de Fizica Atmosferei. După finalizarea studiilor, mă văd un cercetător, de ce nu și cadru didactic universitar.

– O curiozitate. Care dintre următoarele variante crezi că are mai mari șanse să aducă ploaia: o slujbă religioasă în câmp sau producerea unei ploi artificiale?

Interesantă întrebare! Deși mulți probabil îmi vor sări în cap, prima variantă este exclusă în totalitate. Cât despre eficiența ploilor artificiale, acesta este un subiect care necesită studii amănunțite. Eu unul sunt adept al metodei științifice, prin observație și verificare, nu al credințelor populare sau dogmelor religioase create pentru a căuta anumite răspunsuri la întrebări despre unele fenomene pe care nu și le puteau explica.

– Pe unde sau cum îți place să pierzi „vremea” în timpul liber?

Ascultând muzică, în special rock, cu toate varietățile acestuia și călătorind cât se poate de mult. Vara, prefer litoralul Mării Negre.

– Care crezi că sunt cauzele acestor schimbări climatologice din ultimii ani? Poluarea, defrișările? Omul se face vinovat?

Toate acestea își aduc contribuția în cadrul schimbărilor climatice. Desigur că și omul se face vinovat pentru schimbările climatice, prin emisiile enorme de gaze cu efect de seră, ce au rolul de a păstra căldura în apropierea suprafeței Pământului, ca un fel de pătură, dar și prin defrișări (cu toții știm că pădurile, prin efectul de fotosinteză, pot absorbi mari cantități de dioxid de carbon). Din acest motiv, lucrurile trebuie privite mult mai în detaliu. Cauzele schimbărilor climatice sunt diverse, putând fi naturale (de exemplu, mișcările Pământului sau înclinarea axei acestuia), dar și artificiale. Pământul a cunoscut în istoria sa de 4,6 miliarde de ani perioade cu mult mai calde, dar pe atunci omul ca specie nu exista. Trebuie deci să căutăm soluții pentru a ne adapta, dar înainte de asta trebuie să înțelegem și să conștientizăm schimbările climatice.

A consemnat Ciprian Traian STURZU