FOTO. Hram la Ceahlău. Balsam pe o rană a istoriei: Palatul Cnejilor

În momentul în care autoritățile sunt prinse în tot felul de îngrădiri birocratice și vestigii ale trecutului sunt pe cale să dispară, apar, din când în când, oameni providențiali, care atrag atenți asupra indiferenței criminale care permite asemenea lucruri. Un asemenea loc este Palatul Cnejilor, din satul Schit, comuna Ceahlău. Aici a avut loc recent o manifestare organizată de Costel Ștefan, noul preot al Parohiei Ceahlăul 2, mai exact al bisericii bine păstrate lângă ruinele palatului. Manifestarea şi-a dorit să atragă atenţia asupra acestui loc superb, cu aura sa de legendă şi istorie, cu un monument aflat însă în paragină, ce are nevoie de ajutor. S-a vrut o pledoarie îndreptată spre autorităţile locale, judeţene, laice sau eclesiastice.

Situația Platului Cnejilor ajuns în atenție după anul 2008 cînd istoricul Daniel Dieaconu a venit cu ideea  restaurării acestuia, insistînd, în măsura posibilităților la toți cei care ar fi putu face pași în acest sens.

„Ne-am dorit să sărbătorim hramul bisericii noastre într-un mod deosebit, îmbinând activităţile duhovniceşti cu cele culturale şi considerăm că s-a născut un meleu deosebit pentru enoriaşii noştri şi pentru pelerinii care ne-au fost oaspeţi. De asemenea, ne-am dorit să atragem atenţia asupra acestui monument de mare importanţă istorică şi religioasă, care are nevoie de sprijin pentru a căpăta strălucirea de odinioară. Încă de când am călcat prima dată dincolo de poarta împodobită cu herbul moldav am simţit încărcătura spirituală şi parcă am primit o misie. Îmi doresc să pot face totul pentru vechiul «palat» şi consider că o capacitare a factorilor locali şi judeţeni poate duce la implementarea unui proiect amplu aşa cum merită acest monument azi aflat în ruine. Prezenţa unor personalităţi ale vieţii noastre culturale a onorat manifestarea noastră pe care o dorim cât mai densă în evenimente şi cât mai îndelungată” – Preot Costel Ștefan

Programul manifestărilor

Anul acesta, noul preot paroh a organizat o manifestare tip „Zilele Palatului” în perioada 11-13 iunie. Nu au lipsit procesiunile religioase: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie (Moșii de vară) şi aducerea Sfintelor Moaște de la Mănăstirea Durău (Sf. Pantelimon și Sf. Simeon), slujba Vecerniei și a Litiei în cinstea hramului bisericii şi procesiunea cu Sfintele Moaște în jurul bisericii.

Duminica, 12 iunie s-a săvârşit slujba Utreniei, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în sobor, Vecernia plecării genunchilor. A urmat masa de hram, ca spre seară să se organizeze expoziție istorică medievală organizată de tinerii din ATOR Târgu Neamț, coordonați de pr. Gheorghe Marian Filip în curtea bisericii. Un expozeu referitor la aspecte de viață religioasă, istorie și cultură, Mănăstirea Pion și Palatul Cnejilor – studiu de caz -, coroborat cu proiectarea unor imagini de epocă pe zidul bisericii, a realizat istoricul Daniel Dieaconu. Seara s-a încheiat cu un recital de cântece tradiţionale. Luni, 13 iunie, începând cu ora 13:00, s-a desfăşurat marșul cavalerilor de la Palatul Cnejilor la Căminul Cultural.

La ora 14:00 a  urmat Conferință duhovnicească susținută de maestrul Dan Puric, cu tema “Mărturisirea creștină în vremea de astăzi” la Căminul Cultural), cu un public numeros. De la ora 15:30 au început jocurile voinicești, întreceri sportive, hora satului, expoziție culinară… pe gustate, foc de tabără. Nu au lipsit tradiţionalul balmuş, topcitul, fleicile pe grătar şi, bineînţeles, micii şi berea.

Un pic de istorie

În satul Schit, comuna Ceahlău, județul Neamț, se află în ruine Palatul Cnejilor, oamenii locului denumind astfel cetățuia și curtea boierească a Cantacuzinilor, ce înconjura biserica vechiului schit al lui Silvestru sau a Mănăstirii Pionul. Biserica s-a păstrat într-o stare foarte bună şi este astăzi de enorie a unei parohii de sine stătătoare. Existenţa lor este învăluită de legendă, născându-se numeroase poveşti ce au fost surse de inspiraţie pentru mari scriitori, precum Gheorghe Asachi, J.A. Vaillant, Wilhelm de Kotzebue, Vasile Alecsandri, Alexandre Dumas, Mihai Eminescu sau Constantin Matasă. Dar nu lipsesc nici documentele care să scrie despre fortăreaţa de la poalele Ceahlăului, despre schitul ridicat de pustnicul Silvestru la începutul veacului al XVI-lea, despre Mănăstirea Pionul, ctitorie a lui Gheorghe Lupu de la 1639, despre curtea boierească a Cantacuzinilor, ce a cunoscut fastul şi apoi decăderea. Letopiseţele povestesc despre dregători ce s-au refugiat la palat, despre rezistenţe, jafuri şi distrugeri ale tătarilor, leşilor sau turcilor.

Oaspeți la fortăreața de pe pârâul Schitului au fost Alecu Russo, Vasile Alecsandri, George Sion, J.A. Vaillant, Wilhelm de Kotzebue în perioada de prosperitate a curţii boiereşti, când „cnejii” locuiau aici. În prima jumătate a veacului al XIX-lea s-au făcut locuinţe mari, beciuri şi turnuri, precum „Turnul Domniţei” (turnul pătrat aflat azi în jalnice ruine). Cantacuzinii s-au implicat în periculoase jocuri politice, care împreună cu fastul, luxul şi jocurile de noroc au condus la pierderea proprietăţilor, în 1853 fiind scoase la licitaţie domeniile Hangu şi Bălţăteşti, care au fost cumpărate de Smaranda Sturdza şi fiul ei.  Noii stăpâni au părăsit fortăreaţa şi şi-au ridicat conac mai jos, în satul Răpciuni (astăzi sub apele lacului) şi au acordat o atenţie mică Palatului Cnejilor şi bisericii. Călugării fostei Mănăstiri Pionul fuseseră alungaţi de către cneji şi se stabiliseră la Schitişor şi la Durău. Sătenii au folosit din piatra de la palat pentru beciuri, porţi, garduri sau fundaţii şi totul ar fi dispărut între „bălării”, dacă nu interveneau fii de seamă ai locurilor: Constantin Matasă, originar din Răpciuni, Gheorghe Ungureanu, de loc din Schit, sau Constantin Turcu, născut la Izvorul Alb. Sfatul lor a fost urmat de săteni şi „palatul” a scăpat. Constantin Matasă a scris în 1933 o carte intitulată chiar „Palatul Cnejilor”, o caldă pledoarie pentru acest monument istoric ruinat. Cartea sa a primit Premiul Academiei Române, dar nu s-a făcut nimic. În perioada comunistă, s-au efectuat săpături arheologice, s-au scris studii ştiinţifice, s-a publicat o carte realizată de Marcel Drăgotescu. Şi atât. Printre ziduri şi-au întins rădăcinile mestecenii ce s-au căţărat şi pe cele două turnuri. După 1990, biserica fostei Mănăstiri Pionul a primit un preot al ei, a fost îngrijită şi căutată de credincioşi şi pelerini. Zidurile şi turnurile nu au avut însă parte de atenţie şi în ciuda unor intervenţii locale sau judeţene, situaţia nu s-a schimbat. În 2009, s-a publicat un studiu istoric dedicat monumentului, cu o contribuţie a preotului de atunci, Fabian Andrei.

Autoritatea locală, între lipsa de bani și litigii privind proprietatea

Dumitru Coroamă, primarul comunei Ceahlău a mărturisit că situația Palatului Cnejilor depășește posibilitățile instituției pe care o conduce. În primul rând financiar, dar că există și o moștenire administrativă încurcată, cu litigii privind proprietatea:

”Comuna noastră a avut unele litigii cu fondurile europene de mai mult timp şi abia acum le-am rezolvat. Nu am putut accesa fondurile necesare unei astfel de demers complex. De asemenea, există un litigiu şi în ceea ce privesc proprietăţile la biserică şi la palat, neaparţinând unei singure entităţi. Comuna deţine zidurile, dar nu şi pământul de sub ele. În urma discuţiilor cu preotul Ştefan, considerăm că trebuie să căutăm și să găsim cea mai bună soluţie juridică pentru ca biserica să primească şi zidurile şi s-o sprijinim apoi, alături de Mitropolie, ong-uri sau autorităţi judeţene pentru a începe un proiect de reconstruire”.

“Mesagerul de Neamț” cere autorităților județene și naționale cu putere de decizie să intervină și să ajute la depășirea tuturor barierelor, pentru ca să poată fi posibilă o reconstituire a palatului, urmată de introducerea sa în circuitul turistic, mai ales acum când stațiunea Durău beneficiază iar de un aflux de turiști dornici să-i descopere frumusețea și secretele. Vom reveni asupra subiectului.

Valentin BĂLĂNESCU

Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 542, săptămâna 23 – 29 iunie.