Comuna Vânători-Neamț deține o adevărată salbă de comori naturale, culturale, istorice și spirituale, cum puține localități din țară se pot lăuda. Frumusețile naturale deosebite ale zonei au fost surse de inspirație pentru scriitori, pictori și sculptori: Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Mihai Eminescu, atras de această zonă, a petrecut câteva luni la Mănăstirea Neamț, Veronica Micle, Nicolae Grigorescu. O influență importantă asupra culturii au adus și scrierile părintelui Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria. Pe lângă aceste valori culturale și spirituale ce fac parte din turismul cultural și ecumenic, comuna deține și o adevărată industrie a turismului prin numărul mare de pensiuni ce oferă cazare și masă, cât și de atracții naturale, cum ar fi Grădina Zoologică “Dragoș-Vodă”, Zimbrăria sau Parcul Natural Vânători.
Repere spirituale și culturale
Sfintele mănăstiri situate în comuna Vânători-Neamț sunt importante și din punct de vedere cultural. Valoarea spirituală a zonei este dată de credința creștin-ortodoxă, iar zona este faimoasă prin existența mănăstirilor și schiturilor. Sunt aproximativ 50 de biserici, mici schituri și mănăstiri.
De exemplu, Mănăstirea Neamț, pe timpul Sfântului Paisie Velicikovschi era centrul pentru Ortodoxia Europeană unde s-a tradus Filocalia din greacă în slavonă și care a influențat scriitori ruși (Dostoievschi și Tolstoi). În 1808, Veniamin Costachi a înființat prima tipografie de carte. Mănăstirea Neamț este faimoasă pentru biblioteca care conține peste 18.000 de manuscrise scrise în slavonă, greacă și română.
Colecția muzeală a Mănăstirii Secu cuprinde un mare număr de icoane, manuscrise și cărți vechi (unele fiind considerate rarități bibliofile), broderii, obiecte de cult lucrate din metal prețios. Colecția Mănăstirii Sihăstria cuprinde obiecte de cult (icoane, vase liturgice, candele) și tipărituri din secolele XVIII-XIX. Valorile spirituale ale comunei sunt influențate și de celelalte lăcașuri de cult de pe raza comunei, cum ar fi Mănăstirea Sihăstria, schiturile Icoana Nouă, Icoana Veche, Vovidenia, Bolnița, Pocrov, biserica maramureșeană Sfânta Treime de lângă Mănăstirea Neamț (locul unde, în 1822, a avut loc o minune cu Icoana Maicii Domnului, ce se află acum la Mănăstirea Neamț), cât și peștera Sfintei Teodora.
Colecția muzeală a comunei este adăpostită în localul vechii școli a satului, care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, tipărituri, numismatică, materiale arheologice, etc. Muzeul de etnografie “Vasile Gaman” din satul Lunca a fost înființat în 1979. Clădirea muzeului este o casă tradițională specifică acestor locuri, iar colecția care este expusă aici cuprinde aproximativ 3.000 de piese confecționate sau colectate de-a lungul timpului. Obiectele expuse sunt o multitudine de piese rare de la unelte agricole foarte vechi, manuscrise, medalii și decorații, icoane pictate pe lemn, la costume populare, măști și vase de ceramică, toate fiind mărturii ale modului de viață din satul românesc tradițional.
Complexul Mănăstirii Secu are înfățișarea pe care o vedem astăzi datorită restaurărilor care au fost executate între anii 1977-1984 și 2018-2022.
Părintele Vichentie Amariei, starețul Mănăstirii Secu: „De-a lungul timpului, ca și astăzi, viețuitorii mănăstirii, potrivit sfaturilor Sfinților Părinți, «muncește și te roagă», au împletit activitatea duhovnicească cu lucrul mâinilor, purtând în rugăciuni atât familiile lor, cât și tot neamul românesc. Călugării au adus, și așa vor face tot timpul, în fața lui Dumnezeu, necazurile și greutățile semenilor lor, dar și al tuturor oamenilor, fie ortodocşi sau de alte confesiuni, iar uneori și a celor care și-au pierdut busola, știind că toți sunt copiii lui Dumnezeu. Cei, ai căror pași i-au purtat la mănăstirea noastră, părinții călugări le-au oferit cu dragoste, și o strachină de mâncare, adăpostindu-i pe timpul nopții, la arhondaricul (locul de cazare) pentru pelerini. În colaborare cu conducerea Primăriei Vânători-Neamț, de care aparținem teritorial, am încercat să păstrăm și mediul ambiant îmbietor, pentru cei care ajung pe această frumoasă vale, numită Valea Secului, menținând în limita posibilităților și al bunului simț al turiștilor, curățenia și ordinea în jurul mănăstirii. Dumnezeu să ne ajute, ca și în continuare, să putem fi de folos tuturor celor care ajung în această frumoasă zonă a mănăstirilor nemțene”.
Mănăstirea Neamț a fost construită de Petru Mușat între anii 1375-1391. În timpul Sfântului Paisie Velicikovschi mănăstirea număra 1.000 de călugări, fiind numită Ierusalimul Românesc. Părintele Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț: „Moştenirea noastră vine cu multe secole în urmă, fiindcă la anul 1210 aici la Mănăstirea Neamţ exista o biserică din lemn. De fapt prima biserică de pe aceste aşezări. Şi, putem spune că este cea mai veche din Moldova din secolul XII-XIII, iar de-a lungul istoriei s-au făcut lăcaşuri de cult şi mulţi vieţuitori s-au perindat pe la Mănăstirea Neamţ. Prima atestare documentară a Mănăstirii Neamţ este din anul 1407, când Mănăstirea Bistriţa era pusă sub ascultarea stareţului de Neamţ, Dometian. În acelaşi timp la Mănăstirea Neamţ a fost şi prima bibliotecă şi prima şcoală de caligrafi miniaturişti la 1429. Mănăstirea Neamţ are o încărcătură deosebită din toate punctele de vedere, şi administrativ şi cultural şi spiritual. Şi dacă la perioada modernă în pridvorul bisericii mari preoţii şi candidaţii pentru preoţie, cei care veneau ca să fie preoţi în parohie învăţau buchia de carte, aici la Mănăstirea Neamţ, de la călugării care erau în mănăstire. Erau părinţi în mănăstire care se ocupau cu scrisul sau copiatul cărţilor. Şi eu pot să spun că am stat cu un părinte în vârstă care a murit în anul 1993 şi care a venit în mănăstire în anul 1932 şi atunci el a scris istoricul schitului Pocrov şi cântările Maicii Domnului. Avea un scris foarte frumos şi le am şi eu acele manuscrise. Aceasta a fost hrana călugărilor, rugăciunea împreună cu lucrul mâinilor, pentru a continua viaţa noastră duhovnicească”.
Grădina Zoologică, unicat în România
Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători-Neamț, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, confirmă acest lucru: “Grădina zoologică de la Vânători-Neamț este unicat în România, pentru că este singura grădină zoologică din mediul rural, aflată la mare distanță de aglomerațiile urbane. Iar Parcul Natural Vânători este al treilea cel mai vizitat parc din România, după cel de la Bucegi și Apuseni. Avem în zonă anual cam 200.000 de vizitatori. În grădina zoologică avem 6 zimbri, apoi alți 6 zimbri în semilibertate și aproximativ 60 de zimbri în libertate”.
Grădina Zoologică “Dragoș-Vodă” a fost înființată în 1969 și atrage anual zeci de mii de vizitatori, grație speciilor de animale și păsări pe care le deține. Evident, marea atracție sunt zimbrii. În anul 2019 au fost aproximativ 50.000 de vizitatori. Actualmente, turiștii pot admira specii de păsări (păuni, moțate olandeze, fazani, porumbei), animale (porci spinoși, porci mistreți, ratoni, nutrii, mufloni, cerbi lopătari, cerbi carpatini, zimbri), dar pot petrece timpul liber la pescuit pe cele două iazuri din apropiere.
“Grădina zoologică zimbrăria Dragoș-Vodă este clar o atracție turistică pentru zeci de mii de vizitatori, mai ales după perioada de pandemie. Este singura grădină zoologică din țară care se află în mediul rural, înconjurată de păduri. Suntem mândri de acest lucru și ne implicăm activ în promovarea acestei comori pe care o deținem. Colaborăm foarte bine și cu administrația locală a comunei”, ne-au spus Constantin și Roxana Cojocariu, administratorii grădinii zoologice.
Pensiunile angrenate în turismul local
Turiștii care vizitează obiectivele turistice din comuna Vânători-Neamț au oricând ocazia să se cazeze și să ia masa la pensiunile și spațiile de cazare din localitate. Mai ales că acestea sunt racordate la toate utilitățile necesare activității oferite de către administrația locală.
Parte din cartea de vizită a comunei, pensiunile atrag sute de turiști în fiecare anotimp datorită calității serviciilor și a ospitalității gazdelor. Oferta de masa și cazare cuprinde mai multe pensiuni pentru turiști și spații de cazare proprii pentru pelerini în cadrul mănăstirilor din comună: Casa de oaspeți “Bavaria”, Complexul Turistic “Zimbru”, Han “Maria”, Hanul Urșilor, Pensiunea “Braniște”, Pensiunea “Edera”, Pensiunea “Perla Neamțului”, cazare la mănăstirile Sihăstria și Secu.
Administratorul pensiunii “Edera”, ne-a oferit mai multe detalii: “Primăria ne-a ajutat foarte mult prin faptul că ne-a oferit toate utilitățile. Le avem pe toate. Avem gaz, avem apă și canalizare și asfalt. Nu multe comune au toate utilitățile. Comuna noastră este foarte bine reprezentată de mediul de afaceri. Anual plătesc 6.500 lei la bugetul local impozite pe teren și clădiri și aproximativ 14.000 lei anual la bugetul de stat la impozitele pe salarii la cei 14 angajați pe care îi avem. Recent am deschis și un salon de evenimente, pentru care vom plăti un impozit la primărie. Per ansamblu, în contextul scumpirilor din ultima vreme noi ne-am menținut prețurile la cazare și nu am mărit prețul. Asta chiar dacă, până în martie anul acesta, statul nu ne-a ajutat deloc. Am avut facturi astă iarnă de sute de milioane de lei vechi la gaz și curent. Acum am primit un mic ajutor de plafonare la facturi. Este greu, dar rezistăm. Locația noastră oferă cazare, masa, un salon modern pentru evenimente private, parcare, internet, și cel mai important oferim turiștilor informații despre atracțiile turistice din zona noastră”.
Primăria comunei colectează anual la bugetul local de la cele 7 pensiuni autorizate impozite pe clădiri și terenuri în valoare de 46.251 mii lei.
Despre rolul administrației locale în promovarea turismului local, Maria Petrariu, primarul comunei ne-a precizat: “Având în vedere această zonă binecuvântată de Dumnezeu, cu atâtea lăcașuri de cult, cu atâtea bogății naturale, cu atâtea atracții și obiective turistice, cu oameni vrednici și cu credință rolul administrației locale este acela de a păstra această bogăție și această moștenire, și totodată, de a promova și sprijini pe cei din domeniul HORECA. Am o colaborare strânsă cu mediul de afaceri, cu reprezentanții lăcașurilor de cult, cu cei care activează în domeniul turistic. Încercăm și facem tot posibilul să venim în sprijinul lor, astfel încât cei care ne vizitează comuna să aibă parte de cele mai bune condiții și să mai vină și a doua oară. Ne dorim cu toții ca turiștii ce ne vizitează să descopere frumusețile zonei și să aibă o experiență plăcută de vacanță despre care să povestească și prietenilor. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care activează în domeniului turismului, pentru implicare și munca pe care o depun! Vor avea ușa deschisă permanent la primăria comunei”.
Ciprian Traian STURZU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 543, săptămâna 7 – 13 iulie.
