Interviu cu Ionel Anechitei, administrator Internațional Bax Logistic: „Suntem singurii care dăm bani pe gunoi”

Internațional Bax Logistic din Târgu Neamț este o societate, colector autorizat de deșeuri ambalaje, care plătește pentru carton, pet, sticlă și doză și oferă agenților economici posibilitatea reducerii costurilor facturilor la salubritate.

– Cum ați intrat pe această piață a deșeurilor reciclabile?

Am intrat foarte greu pe această piață, pentru că, în județul Neamț, singura zonă în care se pot încheia contracte cu persoane fizice este zona 1, o zonă încă nelicitată. În legislația în materie de deșeuri, în zonele licitate de salubrist noi colectorii reciclatori nu mai avem voie să colectăm de la persoane fizice. Este exclusiv în atribuția societăților de salubritate. Rolul meu pe piață este de a face un bine comunității, și anume să colectez deșeurile reciclabile. Acum avem 25 de angajați la firmă chiar dacă ne-a fost greu. Inițial am avut contracte cu primăriile din Bălțătești, Pipirig, Urecheni, Păstrăveni, Pângărați, Alexandru cel Bun, Dochia, Mărgineni, Dragomirești, Gârcina. Dar la presiunile celor de la ADI ECO Neamț, care în loc să încurajeze activitatea mea o descurajează, comunele Urecheni, Pipirig, Gârcina și Alexandru cel Bun au renunțat de frica așa numitelor penalități pe care le va impune UE. Avem acum 12 primării în portofoliu și cam toți agenții economici din județul Neamț. Punctul nostru de lucru este la Almaș, comuna Gârcina, dar suntem în curs de a face al doilea punct de lucru în comuna Drăgănești. Suntem în curs de autorizare. Acolo am cumpărat niște hale mari.

– Cum ați convins primarii să colaboreze cu societatea dv?

Noi nu avem puncte de colectare. Trebuie să mergi la primărie cu o cerere de confirmare că ești colector. Adică, aduci la cunoștința primarului că ești un agent economic și vrei să-ți desfășori activitatea pe raza comunei respective. Și primarul poate fi de acord sau nu. Dacă e de acord, ai obligația ca la trei luni să-i predai toate cantitățile pe care le-ai colectat de pe raza comunei. Primarii fac o declarație anuală în care spun că în anul 2021, de pe raza comunei Bălțătești, de exemplu s-au colectat 2.000 de tone de gunoi de către Rossal. Din astea 2.000 de tone primăria trebuie să aibă 45% gunoi reciclabil. Să vă dau un exemplu cu Primăria Săbăoani. În anul 2020 s-au colectat de acolo cam 3.000 de tone de gunoi menajer și i s-au dat 700 de kg de gunoi reciclabil. E o bătaie de joc. De unde să-și asigure acel primar ținta de 45% de gunoi reciclabil? 20 de saci de sticle într-o comună ca Săbăoani care are 10.000 de locuitori. Dacă pe 1 ianuarie 2023, România nu va ajunge la 55% cotă reciclabilă o să fie amendată pe zi cu câte 200.000 de euro. Salubriștii, acum, chipurile fac colectare selectivă și vin cu oferta la primării cu 1.200 lei pe tona de reciclabil. Dar primarii nu au prevăzut în buget aceste sume de bani. Iar primarii văzând că eu colectez gratis și că mai dau și saci menajeri, plus pubele galbene la agenții economici s-au îndreptat spre mine ca să scape de costuri. La 20 de tone de sticlă într-o lună, ori 1.200 lei tona faceți un calcul cât ajunge. Plus că mai este și gunoiul menajer care e cam 650 lei tona. Și așa am început cu comunele Bălțătești, Urecheni, Pipirig, până când a făcut presiuni ADI ECO, pentru că nu aveam dreptul să colectez de la persoanele fizice, ci doar de la cele juridice. Și am rămas să colectez doar de la persoanele juridice.

– În ce constă activitatea de colectare a deșeurilor reciclabile de la agenții economici?

Noi colectăm deșeuri ambalate reciclabile de la orice agent economic din orice localitate din județ. Pensiuni, baruri, saloane de nunți, etc. Le preiau sticlele și le duc la punctul meu de lucru, le depozitez și apoi le comercializez. Până acum o duceam la București, dar acum fiind și reciclator de sticlă o concasez și o pun în bolțari. Sticla mărunțită se transformă în agregate de 0,4 sau 0,8 și se pune în bolțari sau în dale betonate, în tuburi de fântână și în orice înseamnă beton. Asta se consideră că e reciclare. Eu dau bani la agenții economici cărora le iau sticla. Ei iau bani în loc să dea bani. Agenții economici sunt nemulțumiți că societatea de salubrizare îi taxează pe spațiu, la metri pătrați. La Roman sunt sute de procese între agenți economici și firma de salubrizare. Un cabinet de avocatură umple pe lună un tomberon de hârtii și ei sunt taxați pe spațiu la gunoi. E revoltător. Suntem singurii care dăm bani pe gunoi. Nu luăm bani. Așa am luat amploare, afacerea s-a dezvoltat. Țin minte că am început cu o dubă și colectam personal. Iar acum am ajuns să am 10 dube, 4 TIR-uri, două hale de câte 1.000 mp și angajați. Sunt foarte mulțumit de activitate, pentru că îmi fac bine treaba și clienții sunt mulțumiți. Nu plătesc gunoiul reciclabil. Noi colectăm sticlă (250 lei tona), cartoane (200 lei tona), doze de aluminiu (1.500 lei tona), folii (500 lei tona), PET-uri (1.000 lei tona), paleți stricați, lădițe stricate, role de carton, plastic. Sunt prețuri pe care noi le plătim agenților comercianți. O pensiune care adună cam 4 tone pe lună de sticlă, la 250 lei tona, înseamnă 1.000 lei. Iată o sumă de bani pe care nu-i dă, ci îi ia. Iar firma de salubrizare cere 800 lei de tomberon ca să ți-l ia. Un tomberon are vreo 800 de kg. Eu știu că mă lupt cu salubristul care e milionar în euro, dar eu am venit cu o alternativă. În sudul țării această activitate este cunoscută, doar la noi în Moldova nu este concurență. România nu o să atingă acest obiectiv de 55% niciodată, nici peste 50 de ani. Cât timp tu pui biruri la populație niciodată omul nu o să facă ceea ce vrei tu. România ca să-și îndeplinească obiectivul trebuie să stimuleze populația ca ei să fie încurajați să colecteze selectiv. Dar atâta timp cât tu stat lași salubristul să factureze la cetățean atâția bani, niciodată omul nu o să fie interesat să selecteze. Și mai este o problemă. Singurul meu dușman ca și întreprinzător este statul. Am luat amendă de la Garda de Mediu, amendă de 650 milioane lei vechi, pentru că am adunat deșeurile de pe străzi și le-am depozitat pe un loc neautorizat. E strigător la cer ca cei de la Garda de Mediu să amendeze pe cel care strânge gunoaiele. Că nu respectă legislația. Dar cei care aruncă pe străzi sau pe malurile râurilor gunoaiele sunt amendați? Oamenii nu sunt educați în spiritul educației protecției mediului. Însă nici Garda de Mediu nu informează și nu înștiințează, conștientizează agenții economici despre avantajele colectării selective și despre obligativitatea ca aceștia să aibă registre de evidență a deșeurilor reciclabile. De abia atunci s-ar tripla obiectivele județului și ale României în ce privește colectarea selectivă și deșeurile reciclabile. În loc să încurajeze activitatea noastră, statul a închis multe firme colectoare și reciclatoare din România. Și atunci să nu ne mai mirăm de ce avem cotă de reciclare de 13%, în loc să avem de 55%.

– Ce proiecte aveți și ce așteptări aveți în domeniul în care activați?

Aș vrea o schimbare de mentalitate din partea statului cu privire la mediu. Iar dacă România va intra în infringement și vom plăti 200.000 de euro pe zi cetățenii să știe că nu e vina lor, ci a statului. Însă am și satisfacții mari în această activitate. Am văzut bucuria unei bunici atunci când i-am dat gratis un sac menajer. Era în stare să facă și cruce de bucurie că nu trebuie să mai dea bani la primărie pentru a i se da saci menajeri. Cum poți ca salubrist care prestezi un serviciu de salubrizare într-un județ și să nu dai un sac la oameni gratuit? Și să le dai doar facturi. Poporul român este un popor care se bucură când îi dai. Când îi ceri, plânge. În Drăgănești vreau să mă extind și să fac un centru de compost. Vă spun și de ce. Iarba de prin curte, crengile, via sunt ascunse de oameni în tomberoanele societății de salubrizare și sunt cântărite în stațiile lor, dar spun primarilor că au 10 tone de gunoi. Dar de fapt primarul plătește 10 tone pe iarbă și crengi. De aceea vreau să fac o stație de compost pentru iarbă, crengi, legume și fructe stricate din piețe, pe care îl voi vinde la fermieri sau la sere. Compostul se transformă în îngrășământ natural. Voi dezvolta și reciclarea sticlei mai ales că acum am și o nișă. Fabrica de sticlă din Ucraina e închisă, iar Rusia nu mai exportă sticlă, așa că eu o să reciclez sticla în regim propriu. Din păcate nu avem fabrici de sticlă în România. Vă pot spune că sunt foarte mulțumit de relația pe care o am cu toți agenții economici. Nimeni nu credea că poate lua bani pe gunoaie. Toți erau învățați să dea bani ca să scape de gunoaie. Sunt mulțumit de primarii cu care colaborez. Iar statul, dacă nu mă ajută, măcar să nu îmi pună piedici, să nu mă încurce. Pentru că, în fond, eu sunt cel care culege gunoiul aruncat de cineva, nu-l arunc și mai dau și bani pentru el. Eu culeg și plătesc ce aruncă alții. Nu cred că fac ceva rău naturii prin activitatea mea. Mulțumim clienților pentru încrederea acordată și să nu uite: Nu aruncați banii la gunoi!

A consemnat Ciprian Traian STURZU