BORLEŞTI ”Sărbătoarea borleștenilor”, un mare spectacol

La sfârșitul săptămânii trecute, timp de două zile, 20-21 august, borleștenii au sărbătorit o nouă ediție a Zilei Comunei. A fost intitulată ”Sărbătoarea borleștenilor”, acțiunea fiind organizată de Primărie și Consiliul Local, în colaborare cu  Consiliul Județean Neamț și Centrul pentru Cultură și Artă „Carmen Saeculare” Neamț.

În prima zi, pe scena special construită din inițiativa primarului George Mutu, au concertat Ansamblul ”Comorile Neamțului”, Lotus, Sorin Poclitaru&Ştefana Iacob, Ecaterina Neamțu, Eva Manea, Radu Cercel, Ștefan Savin, Parascheva Budacă, Ana Maria Dospinescu, Riana Asandei, Daria Ciubotariu, Diana Dandu, Teodora Lungu, Oana Pintea, Georgeta Pintea.  Tot în prima zi s-a desfășurat și ”Cupa Borleștiului” la fotbal, turneu urmat de o discotecă în aer liber.

A doua zi, duminică, 21 august, au urcat pe scenă Laura Lavric, Adina Heaven, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte”, Amprente folk, Ansamblul Comunității Elene ”Niki”, Sofia Maria Aursulesei, Miruna Asmarandei, Elena Laura Căliman, Andrei Drăgușanu, Ana Maria Dospinescu, Crina Neamțu, Ana Maria Mihalache și cei de  la ”Șezătoarea Borleștiului”. La sfârșitul spectacolelor, cei prezenți au avut parte de un foc de tabără și foc de artificii.

A fost prezent un număr important de localnici, dar și personaje politice cunoscute ale județului, respectiv Adrian Niță, prefectul județului Neamț, Daniel Harpa, președintele PSD Neamț și primar la Târgu Neamț, deputații Oana Bulai și Ciprian Șerban.

Dincolo de  partea festivă a lucrurilor, trebuie remarcat faptul că această comună, asemenea altora din județ, precum Hangu, Pipirig, Borca, Bârgăuani, ca să enumerăm doar câteva UAT-uri, sunt foarte greu de administrat din cauza problemelor greu de rezolvat pe plan local.

Comuna Borlești însumează drumuri în lungime de peste 45 km ceea ce înseamnă că se impun investiții uriașe, costisitoare, pentru care sunt foarte greu de obținut fonduri guvernamentale sau europene. Cu toate acestea, actuala echipă de conducere, în frunte cu primarul George Mutu, încearcă să continue investițiile începute în anii trecuți, dar și să atragă noi fonduri pentru alte lucrări.

Comuna Borlești – file de istorie

Prima dovadă documentară a existenței satelor de pe valea Nechitului este cea redactată la data de 18 aprilie 1419, semnată de domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), act  prin care ”miluiește” frații Dragomir și Ioanăș, fii lui Ștefan Borâlovici, astfel: ”(…) i-am miluit cu deosebită milă, le-am dat în țara noastră, în Moldova, trei sate în Câmpul lui Dragoș, pe Nechid: un sat unde este casa lor, alt sat Pașcani, al treilea sat Dragotești și un sat pe Tazlăul Sărat, anume, Prozovești, și poiana lui Opriș de la Pârâu, pe Tazlăul Mare”. Documentul face trimitere la satul Pașcani sau Pășcanii după alte documente, situat la poalele dealului Cățin, cam în spațiul în care se află astăzi o parte din cătunul Satul Nou (Rusenii Noi) și  în amonte pe cursul pârâului Nechit. Denumirea satului Borlești a fost dată de numele boierului Ștefan Borâlă (Borâlovici în anumite acte). În arealul de astăzi al comunei, de-a lungul secolelor, au fost multe evenimente, unele dintre ele făcând  trimitere și la Mihai Viteazul (1599-1600), care a venit  cu oștile sale prin Pasul Oituz în Moldova, în anul 1600. Din păcate, un corp de oaste, format din fostele cătane  din  regimentele de graniță din ținuturile Trei Scaune și Ciuc au distrus mai multe sate în drumul lor până Roznov, inclusiv Ursești, așezare de pe teritoriul actual al comunei. Această așezare a fost în proprietatea Mănăstrii Tazlău mai bine de un secol. Dintre așezările dispărute sau asimilate reamintim: Ursești, Puriceni, Marginea, Portărești, Deleni, Balanu, Satul Nou, etc.  De asememea, așezările Balanu, Mastacăn  și Borlești au fost, vremelnic, sate răzeșești, oștenii pregătindu-se de luptă  în tabăra militară de la Buciulești, aflată la confluența pârâului Nechit cu râul Bistrița.

Evoluția comunității

* 1864 – comună în plasa Bistrița;

* 1965 – comună formată din satele Borlești și Ruseni;

* 1875 – include și satele Giurcani, Mirăușeni și Rediu;

* 1887 – formată din satele Borlești și Ruseni;

* 1892 – comună în plasa Roznov, include și satul Puriceni;

* 1896 – comună în plasa Bistrița;

* 1904 – comună în plasa Tazlău;

* 1907 – include și satul Rusenii Noi;

* 1908 – pierde satul Rusenii Noi;

* 1909 – comună în plasa Roznov;

* 1911 – comună în plasa Bistrița;

* 1929 – comună desființată;

* 1942 – comună în plasa Buhuși, formată din satele Balanu, Borlești, Mesteacănul, Nechit, Puriceni și Ruseni;

* 1964 – comună în raionul Piatra Neamț; satul Puriceni devine Poiana Mărului;

* 1968 – comună în județul Neamț, formată din satele Borlești, Mesteacănul, Nechit, Ruseni și Șovoaia.

Constantin NEGRU