Duminică, 31 iulie, centrul localității Dochia a fost animat ca-n vremurile bune, oamenii venind, cu bucurie, să se întâlnescă la o nouă ediție a zilei comunei. Într-o perioadă în care veștile bune sunt din ce în ce mai rare, a te întâlni cu prietenii, cunoscuții, a putea să te bucuri alături de copii, nepoți și a putea discuta cu oameni plecați la muncă în străinătate și reveniți pentru a participa la această bucurie, este prilej care nu putea fi ratat. Ca să nu mai vorbim despre spectacolul oferit pe scenă și bucuria de a ciocni un pahar cu prietenii. Evenimentul a debutat cu o slujbă oficiată de preoții din comună, apoi primăria a premiat 4 familii care au împlinit 50 ani de căsătorie. Primarul Iulian Cornel Iacob, s-a adresat comunității și musafirilor cu următoarele cuvinte: ”Adresez locuitorilor comunei Dochia și oaspeților noștri, bun venit la sărbătoarea noastră. În calitate de primar și împreună cu membrii Consiliului Local, vă dorim multă sănătate și distracție plăcută”. Primii artiști care au urcat pe scenă au fost membrii ansamblului ”Lăstare dochiene”, care au încântat asistența, deschizând calea apaluzelor pentru artiștii consacrați, nume de marcă precum Angelica Flutur, Viorica Macovei, Loredana, Nicu Paleru, Mihaela Gurău, Nemuritorii și Ansamblul Codrii Neamțului. Cu această ocazie primarul Iulian Cornel Iacob a acordat un scurt interviu pentru Mesagerul de Neamț.
”Așteptăm proiectul de asfaltare în lungime de 11,8 km”
– Domnule primar, cu aproape întreaga suflare a comunei alături, detaliați care sunt principalele ținte investiționale ale actualei administrații publice locale de la Dochia?
În prezent, suntem în prag de finalizare a noului teren de sport din cadrul bazei sportive comunele, cu teren sintetic, realizat cu fonduri de la bugetul local. A costat 2,8 miliarde lei vechi, ceea ce reprezintă o sumă pentru o comună ca a noastră. Din perspectiva alocării de fonduri guvernamentale sau de alt tip, așteptăm vești. Pe Programul Național „Anghel Saligny” avem două proiecte și, din câte am înțeles, ni se va aproba doar unul. Am optat pentru asfaltare, în lungime de 11,8 km. Acum s-o vedea ce va fi. Ne mai rămâne un proiect, de extindere a canalizării, care este tot pe acest program, dar cred că vom fi nevoiți să-l mutăm spre altă sursă de finanțare, pentru că avem nevoie de canalizare. Am spus și voi spune în continuare că eu optez doar pentru asfalt, pentru că asta cer oamenii din comună. Mai avem un proiect prin Compania Națională de Investiții, pentru o sală de sport, care va fi ridicată în spatele școlii vechi. Nu va fi mare, dar destul de importantă ca spațiu pentru orele de educație fizică. Mai avem un proiect, privind extinderea primăriei, care, în prezent, nu mai face față ca spațiu și activitate. Actuala clădire va fi extinsă în lateral. Cu toate acestea, s-ar putea să mai înceapă un proiect, pe Fondul de Mediu, respectiv, ”prima racordare la canalizare”. Noi sperăm să înceapă și să funcționeze rețeaua actuală de canalizare.
– De unde vă alimentați cu apă potabilă?
Din rețeaua Apa Serv SA, care vine de la Piatra Neamț. Am dat constructorului, care se ocupă cu racordare la canalizare, în jur de 40 de cereri. Am pus un anunț pe Facebook, privind racordarea la canalizare, ca oamenii să sune și să se pună de acord cu respectivul constructor. Sper ca această campanie să funcționeze, pentru că Apa Serv SA nu preia rețeaua până când rețeaua nu va funcționa la circa 40% din capacitate. În final, noi sperăm să depășim cifra și rețeaua să fucnționeze, este normal într-o localitate civilizată să se întâmple acest lucru.
– Totuși, oamenii vor racordare la canalizare?
O parte da, o parte nu, pentru că îi va costa aproape dublu. Așa cum am discutat cu directorul de la Apa Serv SA, nu este nicio reglementare clară în acest domeniu, ca fiecare gospodărie să fie obligatoriu racordată la rețeaua de canalizare. Spun asta, pentru că și cățelul și purcelul și planta consumă apă din aceeași sursă. Dar să revin la planurile noastre, poate părea puțin important, dacă ne raportăm la asfaltare și canalizare, dar eu cred că avem nevoie de o camionetă cu care să putem să facem treabă în comună. Proiectul este depus pe Fondul de Mediu, cu ea vrem să adunăm gunoaiele. Se aruncă peste tot, inclusiv unde nu este voie. Cu această mașină o să ne gospodărim cum trebuie.
Creșă la Dochia
– Aveți nevoie de investiții în școli?
Deocamdată nu, pentru că s-au făcut multe lucrări în anii trecuți, pe vremea primarilor care au fost înaintea mea. Acum purtăm discuții privind transformarea grădiniței cu program normal, într-una cu orar prelungit. În acest sens, am fost în audiență la doamna inspector general Florentina Moisă, de la Inspectoratul Școlar Neamț, ca în următorii doi ani, cât au mai rămas din mandatul meu, să înființăm o grădiniță cu program prelungit, în același corp al grădinței actuale. În școala veche, vizavi de sala de sport, vreau să fac o creșă. Sunt multe cereri pentru cei mici, ca apoi, la trei ani, părinții să-i dea la grădiniță.
– Aveți populație tânără în comună?
Da. La grădiniță nu pot fi dați copiii, pentru că sunt prea mici. În acest sens, ne-am gândit și avem tot sprijinul din partea doamnei inspector general, ca să putem înființa cele două entități. Pentru creșă, vreau să remodelăm clădirea veche a Şcolii Dochia. Vom interveni la acest obiectiv cu banii proprii ai primăriei. Important este să fim sănătoși și să avem ceva părăluțe. Dacă nu ai bani, nu poți face mare lucru în curtea proprie. Este ca acasă, la fiecare dintre noi.
– Bugetul local a fost alături de biserică?
Da. Consiliul Local, la propunerea mea, a dat bani la toate bisericile din comună. La toate am contribuit cu bănuți mulți, mai mulți decât în anii trecuți. Sunt trei parohii ortodoxe, plus cea catolică. Interesant, în ultima vreme, au avut loc trei evenimente religioase în comună. Ne-a vizitat acum câteva săptămâni binecunoscutul părinte Calistrat de la Iași, apoi a fost adusă mâna Sfântului Nicolae, de la Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou din București, la care a fost foarte multă lume. A mai fost și sfințirea noii biserici de la Bălușești, târnosită de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Sunt evenimente foarte importante pentru comunitatea ortodoxă a satelor noastre și arată dragostea oamenilor față de credința noastră ortodoxă. Important este că lumea este impresionată de activitatea părintelui Valentin Timofte și de ceea ce face sfinția sa acolo, la biserică. La așezământul de la Bahna, unde nu s-a slujit zeci de ani, este în lucru o capelă, prevăzută și cu o terasă, ca oamenii să stea adăpostiți.
– Domnule primar, am văzut astăzi oameni mândri de comuna lor, atașați ideii de comunitate.
Sunt mândri de cum arată comuna, dar și de trecutul ei istoric. Evoluția umană din aceste locuri a fost demonstrată pe șantierele arheologice la Dochia, Sărățica – unde a fost descoperită o fortificație din Hallstatt, punctul ”La Perdele” – unde a fost cercetată o necropolă din epoca bronzului, o așezare neolirică la iugani și, nu în ultimul rând, punctul „La Movilă” un a fost demonstrată existența încă unei așezări foarte vechi și bine dezvoltate. Venind mai aproape de contemporaneitate, să spunem că, după anul 1870, a fost înființat satul Dochia, unde au fost împroprietăriți însurăței din comunele nemțene. La scurt timp, în 1879, satul a primit statut de comună. Evident, izvoarele istorice vorbesc în evul mediu despre statul răzeșesc al oamenilor de aici.
A consemnat Constantin NEGRU
