Comentariile care au debutat încă din primele momente ale necazului cu podul de la Luțca, din comuna Sagna, nu par să se termine. Dacă în cazul acestui obiectiv se pot imputa unor factori de răspundere numeroase aspecte, primarul comunei chiar nu are nicio vină, pentru că podul nu face parte din fișa de inventar a comunei. Podul este al Consiliului Județean Neamț, iar despre ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, instituțile abilitate ale statului vor analiza și ancheta tot ceea ce s-a petrecut înainte de năruirea construcției. Acestea trebuie să se pronunțe a cui este vina. Dar în nici un caz a primăriei sau a primarului în exercițiu. Cu toate acestea, primarul este penalizat sistematic. Evident, în spatele acestor opinii sunt interese mari, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Cu toate acestea, primarul Gheorghe Iacob își continuă misiunea încredințată de electorat. Mai mult, nu peste multă vreme va inaugura două importante lucrări, respectiv, modernizarea Căminului Cultural Sagna și a Grădiniței din satul Luțca. Acestora li se vor adăuga, în următorii doi ani, și alte proiecte, depuse deja la instituțiile finanțatoare. Toate au rolul de a moderniza infrastructura locală, de a asfalta drumuri, de a alimenta satele cu apă potabilă. Se vor realiza și rețele de canalizare, dar și alte proiecte de maximă importanţă pemrtu comunitatea locală.
– Domnule primar, al cui este podul de peste Siret, care a căzut?
Podul nu are nicio treabă cu primăria și nici cu primarul de la Sagna. Doar că obiectivul se află pe teritoriul administrativ al Primăriei Sagna. Podul este în inventarul și în administrarea Consiliului Județean Neamț. Obiectivul nu este în administrarea Primăriei sau a Consiliului Local Sagna. Până acum, rolul primarului a fost doar să facă lobby la Consiliul Județean Neamț, pentru reabilitare, pentru turnarea covorului de asfalt de la Roman până la Sagna, cu legături și spre comunele Doljești, Bâra, Stănița și Boghicea.
– Acum vreo doi ani, când se turna asfalt prin centrul comunei, lumea privea cu simpatie evenimentul.
A fost o parte simpatie, altă parte antipatie. Să nu uităm că rolul primarului a fost de a face lobby și înțelegere la Consiliul Județean, pentru care chiar îi mulțumesc președintelui Ionel Arsene. Cu toate acestea, cei mai huliți suntem noi, repectiv, Iacob-Arsene-Rotaru. Cu motive întemeiate sau nu, noi suntem vinovați.
– Nu trebuie să se pronunţîe organele de anchetă, experții?
Nu. Pentru adversarii noștri, noi suntem de vină. Cu sau fără argumente, asta este povestea. Vina ne aparține și mai cu seamă mie, care nu am nicio treabă cu podul respectiv.
– Drumul de la Sagna spre Gâdinți, a cui lucrare este?
Modernizarea drumului de la Gâdinți la Sagna, cel care este foarte folosit astăzi, este al Consiliului Județean Neamț. Nu știu dacă acest drum ar fi fost făcut de cineva vreodată, la cum arăta acum vreo 2-3 ani.
– Dacă va ajunge și în comuna Ion Creangă ar fi extraordinar.
Nu știu, o să vedem ce va fi, dar eu cred că se va moderniza și până acolo. Deocamdată, avem varianta ocolitoare și vom vedea care sunt cauzele prăbușirii podului de la Luțca. Mai mult, i-aș ruga pe acei care tot bat în Iacob, Rotaru și Arsene să se uite la bucățile mari de pod, care nici măcar nu s-au distrus. Plăcile sunt întregi, iar greșeală de constructor nu este. Specialiștii, cei care fac expertizele tehnice, acelea vor edifica lucrurile. A fost al treilea pod din Europa care a cedat. Trebuia să cadă. Mulțumim lui Dumnezeu că nu a murit nimeni, că evenimentul nu s-a soldat cu victime. Au fost prinse doar animale dedesupt, dar pierderi de vieți omenești nu au fost.
– Dincolo de simpatii sau antipatii, omul simplu cum vede situația?
Oamenii sunt foarte ușor de manipulat. Se vorbește de fanfaronadă, de deschidere în stil festiv a podului și multe altele, inclusiv cu tăieri de panglici. Nimeni nu a fost acolo când s-a dat drumul la circulația de pe pod. Nimeni nu a știut acest lucru. S-a auzit din gură în gură că s-a dat drumul la pod. Nu a fost nicio acțiune de inaugurare. S-a dat drumul fără festivism, fără nimic. Nu s-a anunțat nicăieri că s-a deschis podul. Ce se vorbea de fast, cu bere și cu alte minuni, nimic nu a fost adevărat. Au fost muncitorii care au lucrat până seara. Eu le-am luat o ladă cu bere, fiind la sfârșitul programului de lucru. Le-am spus să meargă și ei cu câte o bere acasă. Era ora 7 seara. Acesta a fost fastuosul moment al deschiderii podului de la Luțca, de peste râul Siret.
Modernizarea Grădiniței Luțca
– Sunt gata lucrările la Căminul Cultural?
Săptămâna viitoare vom face recepția lucrării. Vom face în curând și inaugurarea acestui obiectiv. Sala de spectacole are o capacitate de 170 locuri, și a costat 500.000 euro. Proiectul cuprinde modernizarea și dotarea Căminului Cultural. În aceste zile se pregătește totul pentru recepție.
– Ce proiecte aţi trimis la București pentru finanțare?
Am trimis șase proiecte: Extindere rețele de apă și canalizare în satul Sagna; Înființare rețea de apă și canalizare în satele Luțca și Vulpășești; Modernizare drumuri comunale, acestea fiind pe Programul Național “Anghel Saligny”. Prin Compania Națională de Investiții, avem Sediu primărie sat Sagna, Așezământ cultural la Vulpășești. Prin PNRR, avem reabilitare grădiniță la Sagna. După cum observați, proiecte sunt. O să vedem câte dintre acestea vor fi aprobate pentru finanțare.
– Ce lucrări se vor face în această vară la școli?
Prea multe nu se fac în acestă vară la școli. Vom vedea ce posibilități vor fi pe axa care va urma. Noi avem instalație termică, sunt făcute toate. Școlile sunt dotate cu centrale și cu tot ceea ce le trebuie. Anul acesta nu o să ne permitem, dar poate la anul o să le punem centrale pe gaze naturale. Vom vedea finanțarea pe GAL cum o să o primim și cum o să o dirijăm.
– Alte noutăți investiționale?
În această toamnă vom deschide grădinița de la Luțca. Obiectivul a fost modernizat prin PNRR, iar unii m-au apostrofat de ce am cheltuit banii. Probabil, obiectivele de învământ trebuia să se dărâme. Această construcție va împlini la anul 100 de ani. Clădirea este reabilitată și făcută conform proiectului.
– A fost grădiniță tot timpul?
Dintotdeauna a fost grădiniță. Era Grădina de copii, pentru că așa figurau în nomenclatorul de acum un secol. Mai este acolo o clădire, pe care vreau să o reabilitez în cei doi ani cât a mai rămas din mandat. Cealaltă clădire a fost Casa învățătorului sau a directorului. Acolo locuia un domn învățător Munteanu. (Rep.)
