Tradiții de Crucea-mică sau Sfântul Ioan de Toamnă

Praznicul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul sau Crucea mică este ultima mare sărbătoare înainte de Începutul anului bisericesc din 1 septembrie. În această zi nu se mănâncă varză, poame roșii, fructe sau legume rotunde, care seamănă cu un cap: pepeni, mere, pere, nuci, usturoi, nu se mănâncă din farfurie și nu se taie nimic cu cuțitul, ci totul se rupe cu mâna. În această zi, femeile chefuiau fără bărbați, considerând că astăzi este „ziua în care sunt la fel de mari ca și ei”

Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august. Din Sfânta Scriptură aflăm că împăratul Irod, a poruncit să i se taie capul Sf. Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Sf. Ioan era întemnițat la castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, plăcută foarte tare de Irod, să ceară drept răsplată pentru dansul ei capul Botezătorului.

Cinstirea Sf. Ioan Botezătorul

Sf. Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai buni slujitori de Dumnezeu cunoscuți de omenire. Mântuitorul Iisus Hristos l-a numit „cel mai mare dintre cei născuți din femei” (Luca 7:28). Sf. Proroc Ioan Botezătorul este cunoscut și ca Înaintemergătorul Domnului, deoarece el a propovăduit şi așteptat cu încredere şi speranță venirea în această lume a Fiului de Dumnezeu, Iisus Hristos. Înaintemergătorului îi sunt dedicate un număr impresionant de zile de sărbătoare: la 29 august este praznicul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (Sântion de Toamnă sau Ioan Cap Tăiat), la 24 iunie este praznicul  Nașterea Sf. Ioan Botezătorul – Sânzienele (Sântion de Vară), la 24 februarie este praznicul Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Sântion Cap de Primăvară ori Dragobetele), la 25 mai este praznicul A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, iar la 7 ianuarie este praznicul Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sântion de Iarnă). Sf. Ioan Botezătorul este considerat și veghetor al zilei de marți alături de Sf. Proroc Ilie. În Tradiții se spunea că marțea este „ziua în care s-a pornit lumea”, „zi de primejdie” în care se lucrează orice este deja început, dar nu se pornește nimic nou.

Tradiția Sf. Ioan Botezătorul

În tradiția creștină Sf. Ioan Botezătorul este cunoscut și ca întemeietorul posturilor. De asemenea, el a reușit să rupă pactul dintre Adam și diavol. Înaintea lui a încercat și Sf. Arhanghel Mihail, dar nu a reușit în totalitate să scoată de sub puterea celui rău sufletele oamenilor vândute de Adam pentru o bucată de pământ roditor, atunci când a fost izgonit din Rai. Se spune că acest legământ a fost scris de diavol pe o cărămidă. Acesta a îngropat cărămida sub o stâncă în adâncurile apei Iordanului fiind sigur că nimeni n-o va putea scoate de acolo. Atunci când Botezătorul L-a botezat pe Mântuitor, cărămida s-a sfărâmat. Etnologul Simeon M. Florea a descoperit interpretarea populară a acestei povești biblice: „… Ioan se temea să strige prea tare, căci cu cât striga el mai tare, cu atâta mai multe bucăţi de cărămidă ieşeau din apă şi-l loveau, ca şi când ar fi azvârlit cineva anume cu nişte pietre într-însul. Iisus însă îi zicea să nu se teamă, ci să strige şi mai tare. Ioan l-a ascultat şi a strigat, şi cu cât mai vitejeşte striga şi-l boteza pe Iisus, cu atâta şi mai mult se sfărâma, astfel că, atunci când a gătit de botezat, toată apa Iordanului s-a roşit de pulberea cărămizii care s-a sfărâmat. Şi aşa s-a nimicit contractul prin care-şi vânduse Adam sufletul său, precum şi al urmaşilor săi, Dracului!” („Sărbătorile la români. Studiu etnografic”).

Sânt-Ioan ocrotitorul roadelor pământului

În tradiția populară, Sântion este recunoscut drept ocrotitorul roadelor pământului, patron al agricultorilor, dar şi al crescătorilor de vite. Totodată, fiind unul dintre numele cele mai răspândite în onomastica românească, în multe zone ale ţării este socotit patronul familiei şi cinstit ca atare. Pentru că I-a botezat pe Iisus, românii îl socotesc şi ocrotitor al copiilor. El îi apără pe prunci de toate nenorocirile şi mai ales ca aceștia să moară nebotezați. „Ziua Sfântului Ion este o zi de bucurie. Cine nu se veseleşte în această zi, va fi trist tot anul”, spunea o veche zicală. De aceea, în unele zone se făceau petreceri zgomotoase şi bogate atât pentru cei care-i poartă numele, cât şi pentru întreaga familie.

Tradiții și superstiții de Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul

Din bătrâni, în ziua Tăierii capului lui Sânt-Ioan se respectă o mulțime de credințe și superstiții. În această zi nimeni nu tăia nimic cu cuțitul, ci totul se rupea cu mâna, și nici nu se lucra cu obiecte ascuțite. Muncitorii care se ocupau cu prelucrarea lemnului nu lucrau în această zi, deoarece trebuiau să mânuiască topoare, securi, fierăstraie și alte obiecte ascuțite. Țăranii nu mâncau varză, spunând că „sfântului de șapte ori i s-a tăiat capul ca pe varză și iarăși a înviat”. De asemenea, nu se consumau mere, pere, nuci, usturoi, adică orice fructe sau legume care au formă rotundă. Se spunea despre cei care încalcă regulile acestei zile că se vor îmbolnăvi de friguri și de alte boli. Nu se bea vin roșu și nu se mănâncă legume de culoare roșie, care amintesc de culoarea sângelui. În această zi se postește pentru a te vindeca de boli.

Filonul luptătorilor creștini din Carpați / Mitropolitul Antonie Plămădeală

Mitropolitul Antonie Plămădeală s-a născut la 17 noiembrie 1926, în Basarabia, localitatea Stolniceşti, judeţul Lăpuşna. A fost tuns în monahism la Mănăstirea Prislop, sub numele Antonie şi hirotonit ierodiacon în 1949. Antonie Plămădeală a fost condamnat, în lipsă, în 1949, la şapte ani de închisoare pentru activitate anticomunistă. A fost arestat în 1954 şi închis la Jilava. A fost graţiat în 1956. A fost trimis la studii de specializare în teologie şi filosofie la „Heythrop College” de lângă Oxford, mutat apoi la Londra (1968-1970). A obţinut doctoratul în teologie la colegiul amintit în 1971, apoi la Institutul Teologic din Bucureşti în 1972. Delegat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la a cincea Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Antonie Plămădeală a fost ales membru în Comitetul executiv şi în cel financiar. În calitate de ierarh, la Buzău a restaurat clădirile de la centrul eparhial şi peste 15 biserici considerate monumente istorice. La Sibiu a ridicat o clădire nouă la centrul eparhial, o clădire nouă la Schitul Păltiniş, un complex de clădiri care constituie incinta Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus. Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, a trecut la cele veşnice la 29 august 2005, în ziua de praznic a Tăierii cinstitului cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. A fost așezat în cripta de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.