Dosarul de corupție al lui Ionel Arsene: oameni, fapte și legături (III). Afaceri nefinalizate cu comision 5%

Județul Neamț are, în acest moment, în fruntea Consiliului Județean Neamț pe Ionel Arsene, ajuns în funcție după ce a candidat în numele PSD Neamț. Este la al doilea mandat și chiar dinainte de a ajunge pe această funcție s-a dovedit a fi un personaj politic care a generat controverse. În acest moment, are o condamnare, în primă instanță, la 8 ani și 4 luni cu executare, pentru trei fapte de corupție, fiecare dintre ele pedepsite separat, dar pedepsele comasate au dus la cifrele amintite. Luna aceasta, pe 22 septembrie, la Curtea de Apel Brașov, va avea loc primul termen în care se va judeca apelul la sentința de la Bacău. Deoarece vorbim despre fapte din 2013-2015, despre cazuri care demonstrează calitatea clasei politice locale și nu numai, am considerat important să prezentăm dosarul condamnării lui Ionel Arsene în detaliu, așa cum reiese acesta din sentința dată de judecătorul de la Tribunalul Bacău. Facem asta pentru a înțelege exact de unde se pleacă la apel dar și, mult mai important, pentru a devoala mecanismul unor fapte condamnate în primă instanță. Importante sunt personajele intrate în joc, modul în care se dau bani pentru a distruge pe cineva, cum se împart lucrări, cum se negociază funcții sau alocarea unor bani către firme care ar trebui să fie recunoscătoare. Toate personajele sunt oameni cu greutate în județ, cu funcții, alese ori numite, iar modul în care interacționează ne duce cu gândul la o societate în care legea este folosită în interes propriu sau de grup. De aceea, în acest număr, vă redăm, așa cum apare în sentință, prezentarea celor 3 fapte pedepsite în primă instanță. Ce se va întâmpla la Brașov vom consemna la timpul respectiv.

Doi deputați și afacerile cinstite pe bani publici. Cu comision 5%!

A treia faptă de corupție pentru care a fost condamnat Ionel Arsene are legătură cu Administrația Națională „Apele Române” și plata unor lucrări în valoare de 60.000.000 lei către SC Construcții Hidrotehnice Iași. Un martor, acționar și membru în conducerea societății a declarat că a discutat despre asta cu Ionel Arsene și de aici a început noul dosar. Important de precizat și rolul lui Mihai Lupu, fost deputat de Constanța, fost acționar la societatea respectivă și administrator. Să menționăm că Lupu era președintele Comisiei permanente pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor, unde Ionel Arsene era vicepreședinte. În dosar apare și numele lui Iulian Jugan, actualul subprefect al județului Neamț, la vremea aceea secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Dar să cităm din documentul deja amintit, deoarece faptele apar în toată splendoarea lor.

”În anul 2015 SC CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE SA laşi avea în derulare 8 contracte încheiate cu Administraţia Naţională Apele Române sau administraţiile bazinale din subordine. Execuţia acestor contracte de lucrări se realizează pe parcursul mai multor ani, în funcţie de fondurile alocate anual de beneficiari. Cele opt contracte au fost încheiate în perioada 1992-2013. La data de 01.06.2015, pentru finalizarea celor 8 contracte era necesară alocarea de către ANAR a sumei totale de 61.308.015,50 lei. (…)

În perioada aprilie 2015 – aprilie 2016 J.I. (Iulian Jugan- n.r.) a deţinut funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, calitate în care coordona nemijlocit activitatea Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) sens în care aviza activitatea acestei instituţii din punct de vedere administrativ, al resurselor umane şi al resurselor bugetare. J.I. era membru al organizaţiei judeţene Neamţ a Partidului Social-Democrat, organizaţie condusă de A.I. şi a fost numit secretar de stat în urma demersurilor și susținerii din partea lui A.l.

La data numirii în funcţie a lui J.I., director al ANAR era G.O. „iar ministru al Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor era G.G., acesta ocupând această funcţie până în luna noiembrie 2015. În anul 2015 G.G. făcea parte din Partidul Liberal Reformator, ulterior ALDE, formaţiune politică care în alianță cu PSD era la guvernare. (…)

Prin Ordinul nr. 842/21.05.2015, ministrul mediului, apelor și pădurilor a dispus, printre altele, ca secretarul de stat J.I. să coordoneze întreaga activitate aferentă domeniului ape din cadrul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Prin același ordin, la art. II s-au stabilit atribuțiile competențele şi delegarea dreptului de semnătură pentru domeniile de responsabilitate, conform Anexei 2. Din această anexă rezultă că J.I. avea atribuţii delegate, atribuţii stabilite de ministru și atribuţii specifice privind coordonarea activităţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în domeniul apelor, coordonarea Direcţiei Generale Ape şi coordonarea ANAR, denumite structuri organizatorice coordonate. Printre alte atribuţii şi competenţe, sunt enumerate în anexă următoarele:

– analizează periodic activitatea structurilor coordonate şi ia măsuri operative de realizare a atribuţiilor şi sarcinilor ce revin structurilor coordonate potrivit reglementărilor legale, pentru îmbunătăţirea acesteia;

– organizează modul de desfășurare a activităţilor specifice pe principiile

economicităţii eficienței şi eficacității acestora, urmărind responsabilizarea corespunzătoare a conducătorilor structurilor organizatorice coordonate;

– evaluează periodic modul de realizare a obiectivelor stabilite pentru conducători şi structurilor organizatorice coordonate și face propuneri privind motivarea şi sancţionarea personalului;

– analizează și repartizează pe structurile coordonate sarcinile rezultate din acte normative şi norme proprii, potrivit competenţelor stabilite;

– avizează deschiderile de credite, fişe, devize, liste de investiţii, bugetele de venituri și cheltuieli ale ANAR.

La nivelul anului 2015 ANAR, prin administraţiile bazinale din subordine avea în derulare mai multe investiţii, fără a dispune de fondurile necesare continuării/finalizării acestora, în integralitate. La nivelul ANAR nu erau proceduri clare de prioritizare a alocării de fonduri pentru finalizarea investiţiilor în curs.

În calitate de secretar de stat cu atribuţii privind coordonarea ANAR, J.I. avea posibilitatea reală de a influenţa atât prin directorul general al ANAR cât şi prin ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor alocarea de resurse financiare pentru anumite investiţii aflate în curs de execuţie. Conform atribuţiilor de serviciu, acesta putea să facă propuneri către ANAR privind realizarea unor investiţii sau, în cadrul unor analize/evaluări să ia măsuri pentru realizarea unor obiective.

În acest context, începând cu luna iulie 2015, A.I. i-a solicitat lui J.I. ca în calitatea sa de secretar de stat să demareze procedurile necesare alocării de fonduri pentru continuarea contractelor încheiate între SC CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE SA laşi și mai multe administrații bazinale din subordinea Apelor Române. Demersurile au fost inițiate de A.I. după ce acesta a discutat, în prezența lui J.I., cu L.M. în biroul celui din urmă din clădirea Parlamentului despre situația contractelor derulate de SC CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE SA laşi şi sumele necesar a fi alocate de ANAR pentru finalizarea lucrărilor. Conform declaraţiei martorului J.I., la această întâlnire s-a discutat de principiu despre posibilitatea alocării de către ANAR a unor sume de bani pentru continuarea lucrărilor executate de SC CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA lași în baza unor contracte încheiate cu ANAR sau Administraţiile Bazinale din subordine

În realizarea scopului urmărit, în perioada 21.07.2015-22.09.2015 A.I. s-a întâlnit cu J.I. în diferite locaţii situate în mun. Bucureşti, dialogurile dintre cei doi fiind înregistrate audio. Din conţinutul discuţiilor rezultă că A.I. i-a cerut lui J.I. să facă demersurile necesare în vederea finanţării lucrărilor contractate de SC CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE SA lași și să îi influenţeze în acest scop pe directorul Apelor Române şi pe ministrul G.G.

După primele discuţii purtate cu J.I. la datele de 21.07.2015 şi 23.07.2015, realizând că are posibilitatea reală, prin intermediul acestuia, să influențeze alocarea de fonduri de către ANAR, A.I. l-a contactat telefonic pe C.I., director general şi persoană cu putere de decizie în cadrul SC CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA lași solicitându-i o întâlnire (convorbiri telefonice din datele de 25.07.2015, 29.07.2015 şi 31.07.2015)”.

Negocierea de la Roznov

„La data de 31.07.2015, conform înțelegerii telefonice, în zona orașului Roznov, jud. Neamţ, A.l. s-a întâlnit cu C.I. În cadrul discuţiei purtate de cei doi, A.I. i-a spus lui C.I. că SC CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA laşi are lucrări contractate cu Apele Române în valoare de aproximativ 60.000.000 lei (având asupra înscrisuri conţinând contractele aflate în derulare şi sumele necesar a fi alocate pentru finalizarea acestora), oferindu-i detalii în legătură cu punctele de lucru unde se realizau investiţiile în baza unor contracte vechi. A.I. i-a dat de înțeles martorului C.I. că ar putea determina alocarea de către Apele Române de fonduri

pentru finalizarea contractelor. Realizând că „ajutorul ” oferit de A.I. nu este cu titlu gratuit, C.I. l-a întrebat care ar fi ”comisionul”. A.l. a precizat că acest comision este de 5% din fondurile ce urmau a fi alocate.

C.I. i-a adus la cunoștință lui A.I. faptul că SC CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE SA laşi nu are capacitatea de a executa concomitent lucrări de o asemenea valoare. În declaraţia dată, C.I. a arătat că aceste contracte istorice încheiate cu ANAR se executau de-a lungul anilor, durata în timp a execuţiei fiind avută în vedere încă de la contractare. De regulă, la începutul fiecărui an, se fac estimări cu privire la lucrările ce urmează a fi executate în funcție de alocările financiare ale autorităţilor contractante.

Date fiind aceste aspecte, cei doi interlocutori nu au stabilit detalii cu privire la modalitatea de remitere a comisionului, tranşele sau momentele în care vor fi remişi bani, însă A.I. i-a precizat lui C.I. că pentru a primi comisionul este posibil să găsească o societate care să fie implicată în lucrări.

Deşi nu a promis în mod expres remiterea procentului solicitat de A.I., C.I. a lăsat să se înţeleagă acest lucru şi a evitat un răspuns tranşant sau un refuz, motivând că nu își permitea să intre în conflict cu deputatul A.l.

Conform declaraţiei martorului M.C., acţionar şi director economic la SC CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA Iași, în vara anului 2015, în cadrul unei şedinţe a consiliului de administraţie, C.I. a afirmat că este necesar a fi identificați clienți din zona privată întrucât pentru contractele încheiate cu autoritățile publice se cer comisioane. C.I. a precizat că şi lui i-a fost solicitat un astfel de comision, fără a indica în acel moment cuantumul şi identitatea solicitantului. Ulterior, C.I. i-a spus lui M.C. că persoana care a solicitat comisionul este din zona politică, iar în perioada noiembrie-decembrie 2016 i-a adus la cunoștință identitatea acestuia, respectiv Arsene, persoană pe care martorul a precizat că nu o cunoaște, doar a auzit că este deputat. Din declaraţia aceluiaşi martor rezultă că în vara anului 2015 a participat la un eveniment organizat în municipiul lași de o firmă, împrejurare în care o persoană necunoscută, participantă la același eveniment, l-a felicitat pentru suplimentarea de fonduri obţinută de SC CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA Iași de la Apele Române. M.C. a discutat acest subiect cu C.I., ambii fiind de acord că această alocarea ar fi în atenţia autorităţilor şi că este bine că numitul C.I. nu a promis/dat vreun comision.

Împrejurarea că numitul C.I. i-a relatat lui M.C. imediat după întâlnirea cu A.I. că i s-a solicitat un comision în schimbul unor lucrări de 65 de milioane de lei vechi precum și faptul că remiterea comisionului ar fi fost periculoasă întrucât alocarea fondurilor ar fi urmărită de autorităţi sunt confirmate de discuţia telefonică purtată în ziua de 08.09.2015, la ora 15:28:03.”

Important de reținut

Dincolo de fapte, trebuie să reținem că în acest dosar al gulerelor albe sunt implicați un președinte de consiliu județean, fost deputat, un fost primar și vicepreședinte național al PDL, un fost prefect, un primar, un alt deputat cu responsabilități importante în Parlamentul României, se vorbește despre actualul președinte-director  general al TVR, despre fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, alături de mulți alții. Este o imagine a unei clase politice al cărei scop pare să fie unul singur, afaceri profitabile pe banii de la stat, răzbunări politice fără remușcări și menajamente, totul pe fondul mentalități că orice le este permis dacă sunt sau au acces la putere.

Valentin BĂLĂNESCU