„Față de planul de școlarizare acordat unităților de învățământ s-a mai suplimentat numărul de clase pentru anul școlar 2022-2023 câte o clasă a V-a la Școala Gimnazială comuna Dumbrava Roșie și la Școala Gimnazială comuna Săvinești, determinate de un număr mare de repetenți și reveniri din străinătate (la Școala Gimnazială Comuna Săvinești s-a produs și reducerea unei clase a VIII-a pe fondul unui număr redus de elevi promovați)” – Raportul Inspectoratului Școlar Neamț.
Este informația care a generat materialul de față. Când citești că două școli aflate în proximitatea municipiului reședință de județ au clase suplimentate pe motiv de, în ordine, repetenție și reveniri din străinătate, provocarea de a afla amănunte este maximă. Mai ales că asta a dus la modificarea planului de școlarizare. Documentarea a fost făcută în cele două școli din Săvinești și Dumbrava Roșie în ziua de miercuri, 31 august, adică la distanță de fix 5 zile înainte de începutul acestui an școlar. Am încercat să vedem care este situația dincolo de un raport oficial al ISJ.
Săvinești – școală nou reabilitată, probleme sociale vechi
Școala Gimnazială nr. 1 de lângă Primăria Săvinești a ieșit din șantier odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare termică și eficientizare energetică. Investiția a costat doar comunitatea aproape două milioane lei, bani pe care Consiliul Local și Primăria i-a folosit pentru lucrările neeligibile ale proiectului finanțat cu fonduri europene de peste 2,7 milioane lei. Sunt bani pe care comunitatea i-a dat școlii și pentru înnoirea bazei materiale. În corpul alăturat, unde este sala de sport la parter și centrul de documentare și informare la etaj, încă erau saci cu ciment, spaliere rezemate de perete, pardoseala sălii de sport încă fără parchet – greu de spus dacă vor putea să dispară până pe 5 septembrie.
Pe directoarea Ana Vasiliu am găsit-o la Școala Gimnazială „I. Gervescu”, corp de clădire care n-a avut parte prea recent de reabilitare, dar în care se lucra de zor la ultimele detalii pentru ca școala să fie primitoare atunci când va suna clopoțelul.
„Începem bine acest an școlar, corpul de școală care a fost în șantier în ultimii doi ani pentru reabilitare termică și energetică, acum este gata. Recepția finală s-a făcut la sfârșitul lunii iunie, a fost cu finanțare europeană, iar cu fonduri de la buget primăria a reabilitat corpul de magazie cu centrala termică și corpul unde este centrul de informare și documentare construit în 2007-2008, cu bani de la ME și sala de sport. Deci, toate corpurile au fost modernizate. Avem condiții bune, totul este nou: mobilier, table, parchet, uși, absolut tot la interior. Mai e nevoie de achiziția unui sistem audio-video. În corpul nou învață 4 clase de primar și 4 clase de gimnazial. Am mai reabilitat baia de la grădinița cu program prelungit, unde avem mașinile de spălat, am înlocuit cada care era foarte veche, am schimbat gresia și faianța, cu finanțare tot de la primărie. Începem anul școlar cu puțin sub 100 de copii de gădiniță, 47 de copii la clasa pregătitoare, la clasele I-IV avem 161 de copii și la gimnaziu avem 131 de elevi. Singura clasă mai numeroasă este la a VII-a B, unde avem și repetenți”, explică, pe îndelete, directoarea Ana Vasiliu, atingând sensibilul subiect al elevilor repetenți.
Pe măsură ce intră în detalii, situația se dezvăluie într-o radiografie alb-negru a vremurilor moderne dintr-o localitate până nu demult mândria județului, unde s-a dezvoltat platforma industrială Săvinești, care a susținut o bună parte din viața economică și socială până tocmai în municipiul Piatra-Neamț inclusiv.
„Am scindat clasa a V-a, singura aprobată initial. La momentul când a fost aprobat planul de școlarizare erau 29 de copii. Între timp au mai venit copii, s-au mai transferat și după corigențe aveam 33 de copii, astfel că a trebuit să facem două clase. La clasa a V-a avem 5 repetenți. Și tot după sesiunea de corigențe, la clasa a VII-a am rămas cu 9 copii la o clasă și 9 copii la altă clasă, din douăzeci și ceva de copii, astfel că am făcut o singură clasă de a VIII-a cu 18 copii. Avem 9 repetenți la clasa a VII-a. Sunt mai mulți factori care au dus la această situație, una relativ nouă pentru noi”, precizează prof. Ana Vasiliu, directoarea școlii din Săvinești timp de 20 de ani, începând din 1998.
Abandon școlar, dezinteresul părinților, regulile etniei rome
Între factorii identificați de directoarea școlii sunt migrarea familiilor în străinătate, dezinteresul unor părinți, regulile nescrise ale etniei rome. „Avem și copii de etnie romă. A mai fost și un inconvenient cu microbuzul școlar, pentru că s-a învățat după-amiază. A fost și pandemia. Sunt și copii care au abandonat școala, la 10 ani, fiindcă părinții nu sunt interesați. Avem multe cazuri de abandon, fiindcă în Săvinești găsim toate categoriile de familii: de la familii foarte bine închegate, de intelectuali, părinți care se interesează de copii, cu rezultate foarte bune, care merg la licee foarte bune din oraș, la situații de abandon școlar. Avem o familie care nu s-a preocupat, acum părinții sunt arestați amândoi, pentru moartea unui copil. Sunt 10 copii în această familie, toți au fost luați în centrul de plasament: fata cea mare n-a terminat școala când s-a căsătorit, un al alt copil n-a urmat nici o zi de școală!”.
Pe tema abandonului școlar, directoarea Ana Vasiliu spune că nici sistemul nu ajută, întrucât elevii care abandonează școala sunt menținuți în platforma electronică de evidență dacă părinții nu aduc dovadă în scris.
„Îi ținem în SIIR câtă vreme nu avem nici o cerere de-a fi scoși din evidența noastră. Cât timp elevul are vârsta de a fi în învățământul obligatoriu, până la 16 ani, îi ținem în sistem, poate să revină peste un an. În schimb, dacă părintele vrea un an de zile, să spunem, să retragă copilul de la școală, îl retrage. Sau pleacă în străinătate, dar vine cu o cerere ca să-l scoatem din sistem. De exemplu, avem un băiat care este plecat cu mama și nu știm unde – e abandon școlar, dacă era înscris în altă parte, am fi știut din sistem. Nici la Primărie nu știe nimeni nimic de ei, fiindcă n-au spus nimic. Ce poate să facă asistentul social, dacă nu-I găsește acasă, decât să întrebe vecinul? Să vă mai spun că avem o fetiță în clasa a III-a care anul trecut n-a venit deloc la școală, fiindcă așa a hotărât mama? Și acum a făcut cerere de înscriere, deci repetă clasa! Un alt copil e repetent, deși putea promova. A plecat în primăvară cu familia, undeva în țară și n-a mai revenit, l-a sunat doamna dirigintă să vină să-și încheie situația școlară, dar copilul a zis că nu se mai întoarce, chiar dacă rămâne repetent. Deci, familia a hotărât, noi n-avem ce face. Să vă mai spun că avem un elev, care a depășit cu trei ani vârsta de școlarizare pentru clasa a V-a și este abandon școlar? Nici nu-l mai putem păstra în sistem, că face 17-18 ani. Așa este regulamentul: copiii sunt păstrați în SIIR până depășesc vârsta de școlarizare pe ciclul respectiv. După 14 ani nu mai poți rămâne în învățământ primar. Înainte, regulamentul nu era atât de permisiv și era mai bine”.
Înainte era mai bine?
Sigur, era mai simplu și din perspectiva legăturii directe cu familia, cu primăria, cu asistentul social și, în genere, cu întreaga comunitate, aici intrând și părinții, cadrele didactice. Înainte de pandemie, mai exact, crede directoarea Ana Vasiliu.
„Făceam recensământul în fiecare an, dar când a fost Covid-ul n-am mai putut face. Așa găseam copii neînscriși la școală, îi înscriam, ei veneau la cursuri, numai că după aceea părinții n-au mai vrut. Am chemat și Protecția Copilului, de la Consiliul Județean și tot degeaba. Primeau și ajutor social, nu-i condiționat de prezența copilului la școală, doar alocația suplimentară. Absențele duc și la pierderea bursei, dar la noi acești elevi nu primeau. Ideea este că o parte din elevii repetenți sunt romi, alții nu sunt romi declarați, nu vor, abia în clasa a VIII-a se declară, când văd avantajul locurilor fără examen la liceu. Din acest an apare regula nouă, că trebuie încă de la început să-i introducem în SIIR dacă sunt sau nu romi și ei trebuie să aleagă să declare. Și la copiii de etnie romă mai întâlnim o problemă, la fete: în pandemie au învățat în schimbul doi, avem un singur microbuz școlar, care deservește mai ales copiii din Dumbrava Deal din învățământul primar și gimnazial care vin la cele două școli din Săvinești și nu au putut să fie aduse cu microbuzul, ca să se păstreze distanța, iar părinții nu le-au lăsat să vină pe jos sau cu altcineva. La o elevă am fost eu personal și cu doamna dirigintă acasă și tatăl a spus – Nu, este dezvoltată, la noi, în țigănie ea trebuie să fie așa cum este, nu pot s-o dau ca să-și facă prietenii sau altceva și să nu se mai poată căsători. Nu sunt de vină copiii. Dar știți cum e, legea dă dreptul părinților să hotărască pentru copil. Școala nu poate decât să dea sfaturi, să orienteze, dar dacă părintele nu dorește ceva, n-ai cum să-l obligi”.
În loc de concluzie
La întrebarea dacă în afară de familie, condiții de trai, legi nescrise, există ceva de reproșat cadrelor didactice, directoarea Ana Vasiliu s-a ferit să vorbească clar cum vede lucrurile.
„Am vrut să las locul altcuiva, dar nu s-a înscris nimeni la concursul de director și m-am înscris în primăvară, fiindcă e munca mea de atâția ani aici. Cred că am ajuns în situația cu atâția repetenți fiindcă au fost mai mulți factori. Noi încercăm de toate, împreună cu primăria. Înainte de pandemie n-am avut situații de genul acesta, pentru că la început de an școlar noi făceam trusoul elevului. De la colegi, de la părinți, hăinuțele pe care nu le mai foloseau pentru copiii lor, le aduceau și le ofeream copiilor cu posibilități reduse. Le duceam și acasă, cu sacii, iar unii le foloseau o data și le aruncau. Unii colegi reproșau, dar le spuneam că așa acești copii au haine și măcar o data vin cu haine curate la școală”.
Cristina I0RDACHE
