Daniel Harpa este perceput de multă lume şi chiar şi de către adversarii politici ca un om cu care se poate comunica, cu care se poate construi. Este, o spun prietenii, colaboratorii, o persoană comunicativă, uneori poate în exces, dar preferă să discute un lucru și să-l lămurească decât să-l lase în stare latentă și să se ajungă la un conflict. Că activitatea din administrație din ultimii 10 ani l-a marcat este evident, pentru că de multe ori vorbele i-au fost răstălmăcite. Când vine vorba despre copilărie, anii de formare profesională sau despre familie, devine volubil și deschis. Sau mai deschis.
”Am fost singurul copil la părinți dar nu am fost răsfățat, mi-au dat drumul să merg pe drumul meu”
Daniel Harpa s-a născut la Timișești și vorbește cu mult respect despre părinți, oameni care au muncit cu demnitate ca să-și întemeieze o gospodărie și să aibă grijă de singurul lor copil. ”Nu cred că am făcut foarte multe năzdrăvănii ieșite din comun, ca să fiu pedepsit aspru, am mai sărit calul, dar am fost de mic fascinat de uniforme, pe care le asociam cu autoritatea publică, cu ordinea și disciplina. De aceea, când am spus că vreau să merg la liceul militar nimeni nu s-a mirat. Părinții au fost de acord, existau multe avantaje la un asemenea liceu, mi-au dat drumul să merg pe drumul meu. Am dat la Liceul militar în Alba Iulia, nu am reușit din păcate, dar am ajuns Colegiul Tehnic Henri Coandă din Bacău, unde, trebuie să recunosc, am avut foarte multe de învățat”.
”Mama pentru mine este o femeie specială. Este un om extraordinar de bun. Nu şi-a dorit ca eu să intru în politică, chiar dacă acum este mândră de mine. Însă o simt că trăieşte în fiecare zi cu teama de a nu mi se întâmpla ceva rău. Eu nu regret alegerea pe care am făcut-o în 2012, pentru că mă regăsesc în munca mea. Însă mi-aş dori să trăim într-o ţară în care mamei mele să nu-i fie teamă că mi s-ar putea întâmpla ceva rău doar din invidia sau dorinţa de mărire a cuiva. Dacă puteţi transforma într-un regret ceea ce am spus vă rog să o faceţi dumneavoastră.„
După terminarea liceului, între timp s-au schimbat lucrurile în România, venise revoluția, Daniel Harpa a renunța la visul de a deveni ofițer în armată și a încercat la Academia de Poliție ”Al. I Cuza”, unde nu a reușit, erau foarte mulți pe un loc. Așa că ” am făcut armata un an de zile la jandarmerie, la Bacău. După un am urmat cursurile Școlii de Agenți de Poliție ” Vasile Lascăr” din Câmpina. Deși eram deja obișnuit, nu a fost deloc ușor. Am avut două momente în acre am vrut să renunț, mi se părea anormal să încep din nou instrucția după ce făcusem asta în armată și pe atunci se făcea instrucție. Până la urmă am absolvit și am fost repartizat la Inspectoratul Județean de Poliție Neamț. Aici, am început la ordine publică, cu tot ce presupune asta, nu-i nici o rușine, mă mândresc că am învățat toate secretele meseriei pornind de la bază. Din 1996 până în 2002 am lucrat ca subofițer la Târgu-Neamț”, își amintește actualul primar.
Din 1996 a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității ”Al.I.Cuza” Iași, în 2001 devine absolvent și apoi continuă cu un curs postuniversitar și un master.
Absolvirea facultății îi permite să ocupe postul de ofițer în Poliția Târgu-Neamț, de unde se retrage în 2012, după care ajunge primar după o luptă extrem de dură. Motivația: ”Chiar mi-a plăcut viața de polițist ,mi-a plăcut de fapt disciplina armata, disciplina în general, dar încet-încet s-au stricat lucrurile, mai ales după ce a intervenit demilitarizarea și simțeam că nu-mi mai găsesc locul în sistem.”
Dacă-l întrebi despre modelele pe care le-a avut în poliție, vine rapid cu câteva nume, Tărăboanță Lazăr, Gabriel Voaideș si, nu în ultimul rând Aurel Munteanu, fost comandant al poliției județene. Poate vorbi ore despre ei, despre activitățile din perioada respectivă.
Pregătirea pentru primărie
Privind retrospectiv, Daniel Harpa crede că nu întâmplător a ajuns să lucreze în administrație. Disciplina din anii când a lucrat în poliție îl ajută și acum, faptul că trebuia să lucreze tot timpul în colectiv de asemenea. Iar perioada în care a stat în internat l-a ajutat să conștientizeze că nu există lucruri care să nu poată fi realizate dacă vrei ( a învățat să spele, să gătească, să coase, să se descurce în situații extreme) și ai o echipă potrivită în jurul tău.
Despre echipă, după ultimele alegeri, spunea într-un interviu din Mesagerul de Neamț: Am un criteriu foarte simplu şi care ţine de memorie. Nu uit cine mi-a fost alături de la început şi nici ce a făcut fiecare pe parcursul relaţiei noastre de prietenie. Cu toate astea, nu am obiceiul de a ţine supărare pe cineva, pentru că toţi până la urma urmei suntem supuşi greşelii. Inclusiv eu. Viaţa este mult mai frumoasă atunci când ştii să ierţi şi alegi să vezi părţile bune ale celuilalt. Consider că ceea ce ne defineşte cel mai bine ca oameni este caracterul. Nu funcţia, nu banii, nu puterea. Ci în primul rând caracterul. Mi-am ales colaboratorii după caracterul fiecăruia. Am încercat să încheg o echipă atât în rândul consilierilor locali, cât şi la primărie. Voi face tot posibilul ca, până la terminarea celui de-al treilea mandat de primar, să rămânem o echipă unită ca şi până acum.”
Familia, sprijin și inspirație
Când vine vorba despre familie, Daniel Harpa nu are nici un fel de șovăire : ”Echilibrul fiecărui individ vine din partea unei familii frumoase, unite. Nu îndrăznesc să vreau mai mult decât mi-a dat Dumnezeu. Îi mulţumesc în fiecare zi lui Dumnezeu pentru familia pe care mi-a dăruit-o. Am o familie crescută şi educată cu credinţă în Dumnezeu. A contat foarte mult pentru mine că am avut susţinere din partea familiei mele, atât a copiilor, cât şi a soţiei.”
Soția, Nadia Elena, este avocat și lucrează acum la Casa de Asigurări de Sănătate Neamț, unde asigură funcția de director interimar. Soțul recunoaște că ”a crescut mai mult singură cei doi copii a fost alături de mine întotdeauna, mai ales în momentele grele.” Băiatul cel mare ”,Ștefan, are 22 de ani și este student la Iași, la Universitatea Al. I. Cuza, face două facultăți, este un băiat foarte bun, care a învățat multe de la bunici și de la soție și cu care comunic perfect”, spune cu mândrie tatăl. Cel mic” Tudor, e pe lângă casă pe lângă mama și tata și ne bucurăm că este pentru ca a fost o mulțumire și o binecuvântare de la Dumnezeu, de fapt , el a foarte norocos toată viața, este un copil special, plin se sensibilitate”.
Privind în urmă, cu mândrie
Primar de 10 ani, Daniel Harpa crede că în primul rând îl pot judeca cetățenii, dar acceptă să facă și o autoevaluare: ” Am reușit cred, în proporție de 60% să fac din ce ne-am propus noi ca echipă. Dacă trag linie, vorbesc despre proiecte realizate de milioane de euro cam în toate domeniile, apă-canal, străzi, spital, școli, locuințe, în domeniul social, ceea ce înseamnă că am schimbat puțin cursul de dezvoltare al orașului. Evident, în sensul bun al lucrurilor. Restul de 40 % , datoria, ca să spun așa, pot aduce o mulțime de justificări, dar nu este cazul. Poate am mai grețit și noi, dar cel puțin 30 de procente sunt datorate birocrației excesive, modului în care se derulează proiectele la noi, faptului că nu ai niciodată siguranța că un proiect pornit va fi și finanțat, dar tu trebuie să cheltuiești o mulțime de bani ca poți spera că ajungi la finalizare. Și, să nu uităm, că a existat și perioada de pandemie, când totul a fost dat peste cap, începând cu bugetul și terminând cu amânarea proiectelor”.
În cei 10 ani de activitate la primărie a învățat că administrația locală înseamnă cu totul și cu totul alta altceva decât orice altă instituție, că oamenii trebuie să fie pe primul plan, chiar dacă nu-i poți mulțumi pe toți întotdeauna. Și chiar dacă uneori ești criticat că iei o decizie necesară, dar care crează pe termen scurt sau mai lung un disconfort. Acum, crede primarul, se poate vorbi despre un bilanț, dar asta nu înseamnă că nu mai există proiecte, unele foarte importante. Este sigur că anul viitor, când vor fi funcționale complexul din parcul de la Cetate, cu piscină, amfiteatrul și zona din jur, bazinul de înot, oamenii vor aprecia munca depusă la primărie. Și proiecte mai există, pentru că rolul cel mai important al unei primării și în special al primarului este să privească în viitor. Iar Tărgu-Neamț are un viitor, în condițiile în care există proiecte de mare anvergură pregătite în zonă.
Daniel Harpa consideră că nu a grreșit foarte multe în viașă, pentru că a pus pe prim plan credința, apoi seriozitatea și a crezut tot timpul în faptul că fiecare om trebuie măcar ascultat, dacă nu și ajutat.
C.T. Sturzu
