– Domnule primar, au trecut deja doi ani din acest mandat, ca atare care ar fi rezultatele obținute de administrația locală?
În primul rând, proiectul meu de suflet, cu care am intrat în lupta de dezvoltare a infrastructurii locale a fost și este introducerea rețelei de gaz metan în comuna Ion Creangă. Este un proiect foarte mare, important, necesar și dorit de cetățeni. Nu prea este momentul având în vedere criza de gaz metan în care ne aflăm, dar rețeaua de gaz va rămâne ani și ani. Proiectul cuprinde rețea în cele șase sate ale comunei, respectiv Ion Creangă, Stejaru, Izvor, Averești, Recea, Muncelul, cu o lungime de 56 km, cu 2.100 de branșamente. Într-un an și jumătate am reușit studiul de fezabilitate, proiectul, licitația și contractarea lucrărilor care acum sunt deja la al patrulea sat. Au fost realizate rețele în așezările Recea, Ion Creangă, Muncel, iar în zilele următoare se va aprinde flacăra la aragaze şi în satul Izvor. Vor urma Stejaru și Averești. În prezent, sunt circa 200 de branșamente. Noi mizăm la o branșare progresivă, an de an. Proiectul a fost gândit pe o perioadă de cinci ani.
– La ce sumă a fost evaluat proiectul?
Investiția se apropie de 12 milioane lei, bani din bugetul local, dar și dint-un împrumut aprobat de o bancă din țară, fiind vorba de doar 2 milioane lei, pe o perioadă de 10 ani, cu grație 2 ani. Am mai depus o solicitare și pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny, la Guvernul României, și așteptăm finanțare și de acolo. Surse de finanțare ar fi, iar noi am început deja lucrarea și sperăm să o finalizăm mai devreme.
– Care este situația cu proiectele de alimentare cu apă și canalizare?
Aceste elemente ale infrastructurii locale au fost finalizate, în prima fază, prin PNDL 1, fiind realizate 15 km de rețea plus captare, depozitare și stație de epurare. Lucrarea a fost încheiată și recepționată. Rețeaua de apă a fost predată la Compania Apa Vital Iași, iar zilele viitoare vom preda și canalizarea pentru administrare. Avem și un proiect de extindere, care cuprinde 32 km. Am preluat această lucrare la începutul mandatului de primar, fiind deja începută. De aceea, voi face tot posibilul ca acest proiect să se termine într-un an, dacă totul va fi bine.
– Ce valoare are?
Finanțarea este de la Ministerul Dezvoltării, iar valoarea este de 15 milioane lei.
Centru Medical de Permanență
– Dispensarul comunei pare a fi gata.
Așa este, iar acolo vom înființa un Centru Medical de Permanență. Construcția este definitivată în acest an. Am dotat-o cu mobilier, apoi, în perioada următoare trebuie să autorizăm și să licențiem serviciul medical de permanență. Va avea și un cabinet stomatologic, dar și un număr important de medici, cu asistenți medicali, care vor asigura serviciul medical 24 din 24 de ore, 7 zile din 7. Aceasta este ideea, iar noi vrem să implementăm seviciul medical cât mai repede. La acest centru va putea să fie arondată și comuna Icușești, beneficiind circa 8.000 de locuitori. De asemenea, am preluat și am finalizat lucrarea unui Centru social pentru persoane fără adăpost, în satul Izvor. Anul acesta am terminat lucrarea. Mai mult, am întocmit un alt proiect, pentru amenajarea curții și a împrejmuirii, cu tot ceea ce trebuie, ca să fie o incintă securizată, iar într-un an să putem da în folosință și acest centru pentru bătrâni. Important este că în comuna Ion Creangă fondurile au fost foarte bine gestionate. Și asta încerc să fac și eu, să administrez cât mai bine banii publici, să-i dirijăm unde trebuie, dar să atragem și alte fonduri de investiții. Avem deja un proiect în derulare, fiind vorba de o investiție pentru școală. Mai avem un proiect cu fonduri europene de la AFIR, prin GAL Elisabeta Doamna, pentru un autocamion, care va deservi și gospodări comuna, în sensul că va avea și capacități de deszăpeziere, cu lamă, cu sărăriță și tot ceea ce ne trebuie iarna. Lucrarea este contractată, preocupându-ne finanțarea în acest moment.
– Ce obiectiv ați înființat în satul Stejaru?
Este un Centru medical sătesc, pe care l-am terminat anul trecut, fiind modernizat total. Avem nevoie de clădiri în care medicii de familie să-și poată exercita profesia. În comună avem doi medici de familie.
– Stomatolog aveți?
La viitorul Centru Medicval va fi și un cabinet stomatologic, cu un medic tânăr, care își va dota cabinetul printr-un program european, prin AFIR. Procedura de închiriere a spațiului este mai greoaie, dar noi vom urmări ca aceste clădiri în care am investit și în care se va desfășura activitatea medicală, unele spații vor fi cu chirie. Centrul Medical va fi susținut de bugetul local în privința utilităților, iar partea medicală contractată cu CAS. Mai mult, anul acesta expiră Planul Urbanistic General (PUG), însă ne pregătim cu un nou plan, dar plecăm de la planul pe care îl avem în derulare și vom încerca să impunem o disciplină în constrcții. Avem un specialist angajat anul acesta, cu studii în domeniu, care își face treaba, care respectă Planul Urbanistic și impune respectarea lui prin modul de amplasare al construcțiilor, prin arhitectura lor. Avem discuții cu proiectanții din zonă, astfel ca această comună, într-un viitor apropiat, să aibă o croială specifică acestei zone. Mai bine spus, o imagine a disciplinei în construcții. În Consiliul Local, anul acesta, am aprobat un regulament și anumite norme, prin care să punem în legalitate anumite construcții, care nu aveau o situație clară. Și asta, pentru a sprijini cetățenii comunei să intre în legalitate cu construcțiile.
Proiect de 10,8 km de drumuri comunale modernizate
– Practic, ce investiții vor fi în școală?
De fapt, vor fi două proiecte, cu două obiective importante. Reabilitarea a două corpuri, prin Fondul de Mediu, în valoare de 3 milioane lei, cu o cofinanțare de 5%, din partea UAT Ion Creangă. Am informații că se va intra la dezbatere cu aceste proiecte și așteptăm cu nerăbdare să înceapă lucrările. Mai avem un alt corp de școală, în satul Averești, finanțat prin Programul Național de Reziliență și Redresare, iar la acest proiect mai intervine și dotarea cu un microbuz electric și o stație de încărcare. Sunt multe proiecte. Mai avem proiecte depuse la Fondul de Mediu, privind reabilitarea rețelei de iluminat stradal din comună, iar asta înseamnă eficientizare și ordonare prin telegestiune a consumului de curent. Rețeaua actuală este modernizată, dar nu este eficientă, iar în acest sens a fost efectuat un studiu și urmează ca vechile corpuri de iluminat să fie înlocuite. La fiecare punct Trafo va fi o gestiune modernă și eficientă a consumului.
– Care este situația drumurilor comunale?
Prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny ni s-a alocat suma de 12,8 milioane lei pentru modernizarea rețelei de drumuri din comună. Asta înseamnă 10,8 km de drumuri asfaltate, în toate cele șase sate ale comunei. La fel și celelalte investiții, proiectele se adresează tuturor cetățenilor din comună. Nu facem diferențieri între sate. Cu siguranță, nivelul de trai va fi îmbunătățit, pentru că o comună dezvoltată înseamnă să aibă apă, canal, drumuri, rețea de gaz și instituții locale moderne: școală, cabinete medicale, biserici, etc.
– Dacă se va termina acest proiect, cam cât ar mai fi de modernizat la drumurile comunele?
Am ajunge cam la 70% din totalul drumurilor comunale și sătești. Noi mai avem un studiu de fezabilitate pentru încă 11,5 km de drumuri, iar acum așteptăm momentul potrivit pentru depunerea pe un alt program de finanțare. Asta ar însemna să ne apropiem de asfaltarea totată a drumurilor.
– De ceva vreme se modernizează drumul spre Bătrânești, comuna Icușești, arteră care trece prin comuna dvs.
Pentru comuna Ion Creangă, acest drum este benefic. De la intrarea în comună, de la podul de peste Siret, parcurge DJ 207B, după care merge pe 207D spre Recea și județul Bacău. La noi este vorba de peste 6 km modernizați la standarde europene, cu tot ceea ce implică: podețe, șanțuri betonate, inclusiv podul de la Ion Creangă. Trec zilnic și văd că se lucrează intens. Conform contractului, proiectul trebuie terminat la anul, în luna septembrie, dar după cum se vede, ritmul este destul de bun și va fi gata mult mai repede. Pentru noi este benefic acest drum, după cum am spus anterior. În schimb, noi așteptăm implementarea unui alt proiect al Consiliului Județean Neamț, pentru care mulțumim frumos că se gândește la noi. Astfel, de la intersecția DJ 207C cu DJ 207D spre Stejaru și Valea Ursului, proiectul este depus și așteptăm cu nerăbdare să se implementeze proiectul, pentru că acolo se intersectează cu un alt drum, care vine de la Vaslui și ajunge în judeţul Bacău. Acesta face o buclă prin județul Neamț. Acum așteptăm implementarea acestui proiect. Știu că în județul Neamț s-a lucrat mult pe rețeaua de drumuri județene, iar acestea sunt printre cele avute în vedere de către Consiliul Județean, pentru a fi reabilitate. Modernizarea lor va face și circulația mai fluidă și mai sigură.
”Infrastructura va fi gata în 5-6 ani”
– Cu ceva vreme în urmă se pomenea că râul Siret, în anumite condiții, ar putea să o ia prin comună.
Au existat asemenea discuții, dar cred că acum nu sunt probleme. Informațiile pe care le dețin evidențiază faptul că în momentul de față, Siretul nu mai prezintă un pericol pentru comunitatea din stânga sa. Spun asta, pentru că nu s-au mai făcut exploatații în amonte și aval, iar Siretul nu mai atacă la pilonii podului și nici nu mai are un debit atât de mare. În aceste condiții, pilonii podului sunt mai stabili din acest punct de vedere. Faptul că este un cot în care apa atacă este ceva vizibil pentru toată lumea, dar aici, din ce știu, este un proiect pentru tăierea malului drept, dinspre Cotu Vameș. Este și o dicuție cu Romsilva în acest sens. Este o suprafață de pădure care trebuie sacrificată. Nu știu pe câte hectare, dar nu am acces la prea multe informții, dar știu că se discută și este posibil ca aici să se implementeze un proiect al Apelor Române. În acest fel, s-ar securiza malurile și nu ar mai exista pericol de inundații. Există de ceva vreme, la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, un proiect de reabilitare a acestui sector de râu, în amonte de pod și în aval de pod, pe o lungime de 1,5 km. Nu știu prin ce sertare mai este acest proiect, iar dacă cineva știe, ar putea să ne ajute. La fel avem probleme în zona satului Recea, unde mai este un proeict. Știu, pentru că de vreun an am tot ținut legătura cu ABA Siret Bacău, ca să se găsească soluții. Acestea nu sunt la noi, iar noi suntem doar cei care vom beneficia de aceste investiții și rugăm factorii de decizie să se aplece asupra acestor proiecte. Cum spuneam, pentru zona Recea este un proeict de regularizare și îndiguire, care se va desfășura și în comuna Icușești. Cu timpul, proiectul cred că va fi finanțat.
– Ce informații aveți despre investiția de pe pârâul Țiganca?
Este un subiect pe care zilele acestea trebuie să-l ridic la o ședință. Am sunat la ABA Siret Bacău și știm că se lucrează la proiect, efectuându-se o expertizare a lucrărilor executate până la un anumit punct și în continuare se lucrează la studiul de fezabilitate, proiect, licitație și contractarea lucrărilor. Nu știu când vor începe lucrările, pentru că pe mine asta mă interesează cel mai mult. Important este să înceapă cât mai repede lucrările. Spun asta, pentru că o lucrare întreruptă este ca și cum nu ar fi fost începută. Bineînțeles, oamenii din comuna Ion Creangă nu se duc nici la Bacău, nici la București. Ei vin la primărie și așteaptă răspunsuri. De aceea, încercăm și noi cât putem să nu lăsăm în paragină o lucrare parțial făcută.
– Cum credeți că va arăta, în viitor, comuna dvs.?
În câțiva ani, comuna Ion Creangă va avea infrastructura pusă la punct, inclusiv cu drumul județean, cu toată rețeaua de drumuri comunale modernizate, inclusiv rețelele de apă și canalizare definitivate. Și rețeaua de gaz va fi terminată. Dacă semnăm contractul luna viitoare pentru modernizarea celor 10,8 km, ne putem apuca de treabă, numai vremea să ne permită. Licitația este făcută, iar acum avem nevoie doar de semnarea contractului de finanțare.
Bază sportivă în fiecare sat
– Ce reprezintă sportul în comuna Ion Creangă?
Este o activitate foarte îndrăgită și de aceea am construit un teren de minifoitrbal. Baza este folosită intens și asta înseamnă că tinerii comunei îl folosesc foarte des. Am lucrat intens și la baza sportivă mare a comunei la terenul de fotbal, al echipei Voința Ion Creangă.
– Ați achiziționat o cositoare modernă?
Da, și înlocuiește zilnic cel puțin 10 oameni. Cosim periodic locurile cu vegetație, mai ales pe marginea drumurilor. Voi trimite cositoarea mare și pe drumul județean. Tot referitor la infrastructura sportivă, anul trecut am reușit să modernizăm și terenul din incinta Școlii Gimnaziale Ion Creangă, unde am schimbat covorul sintetic și tot ce a fost nevoie. Acolo avem și o sală de sport, copiii beneficiind de toate facilitățile, iar profesorii își fac orele în condiții foarte bune. De asemenea, mai am în vedere construirea unui astfel de teren în satul Stejaru. Avem teren, așa încât vom vedea cum ne prezentăm și cu fondurile. Oricum, îl vom face cât de curând. Dorința mea este ca în toate satele să fie câte un teren de minifotbal, unde copiii să meargă și să bată mingea. Ba chiar și adulții trebuie să facă sport. Mă gândesc să fac la Stejaru un teren multifuncțional, și cu teren de tenis de câmp. Eu sunt un iubitor al sportului, în general, și cred că avem nevoie de mișcare pentru a ne îngriji sănătatea.
– Totuși, sunteți mulțumit de cele realizate în cei doi ani ca primar al comunei?
Nu. Sunt mulțumit cam 50% din ceea ce mi-aș fi dorit. Dacă reușesc să semnez și contractul cu drumul, ar fi cu totul altceva. Mai mult, iată, la Compania Națională de Investiții am depus un proiect pentru modernizarea de cursuri de torenți. Comuna are un relief accidentat, pentru că de aici începe Podișul Bârladului. Ploile de vară vin și strică. Avem în vedere 7 obiective. Ar fi nevoie cam de câte un milion lei de fiecare. Avem toate documentele pregătite, duse la București. Ne-au mai cerut actualizarea devizului, pentru că am făcut studiu pentru fiecare obiectiv în parte. Voi discuta cu proiectantul despre studiul de fezabilitate și deviz, pentru că vreau să prindem finanțare. Torenții sunt în satele Stejaru, Izvor, Averești, Ion Creangă și Muncel. Cursul torentului de la Izvor, care trece pe lângă biserica satului, a fost expertizat de un expert în domeniu. Are circa 900 metri lungime, dar trebuie modernizat cursul acestei ape.
– Cum colaborați cu aparatul primăriei și membrii Consiliului Local?
Foarte bine. Eu pe unde am umblat am făcut echipă, am creat mediul sănătos de lucru, eficient, în slujba cetățeanului. La fel am procedat și la vechiul loc de muncă, unde aveam în jur de 70 salariați. Am încercat să-mi fac treaba. Totodată, am trecut și la colectarea selectivă a deșeurilor. Avem un agent economic foarte bun, merge și le explică oamenilor ce și cum. Se colectează fracționat. Astfel, gunoiul menajer se colectează marțea și miercurea. Marți la Stejaru, Izvor, Averești, miercuri, Ion Creangă, Recea și Muncel. Joi, prima și a treia zi din lună, se strâng reciclabilele de la populație și agenții economici. A doua zi de joi din lună, se strânge sticla. Tot luna aceasta se strânge mobilierul mare, vechi, pe care oamenii nu-l mai foloseşte. Momentan, pentru betoane, cauciucuri, polistiren de la construcții se discută la nivel județean să se facă centralizat, într-un depozit conform normelor. Eu mă gândeam unde să-l fac în comuna ion Creangă, dar este o investiție prea mare și nu se poate. Trebuie gândit la nivel județean. Am purtat o discuție și cu ministrul Mediului, la o ședință a Asociației Comunelor din România. Ne-a spus că se are în vedere și un astfel de aspect, cu unele module de depozitare a acestor materiale.
– Sunteți un om credicios?
Nu știu. Poate doar Dumnezeu poate să știe. Însă, cu toate că nu avem bani penru toate proiectele, din bugetul local ajutăm bisericile în fiecare an. Bucuria mea a fost uriașă atunci când, acum un an și jumătate, ÎPS Ioachim, arhiepiscop al Romanului și Bacăului, ajutat de un sobor de peste 70 de preoți, a sfințit Schitul Muncel, situat în capătul Drumului Crucii, așa cum l-au denumit oamenii. În proiectul de modernizare a drumurilor, printre primele este și cel care duce la acest schit. (Rep.)