Primarul Andrei Carabelea s-a supărat pentru că a fost nevoit să retragă de pe ordinea de zi proiectul prin care Primăria Piatra Neamț voia să participe la licitația organizată de lichidatorul societății SC Perla Invest SA, în care municipiul Piatra Neamț este acționar majoritar, pe motiv de boicot al opoziției. Mai mult decât atât, a vorbit despre o posibilă plângere penală îndreptată împotriva tuturor celor care de acum înainte vor bloca acest proiect și altele care ar fi gândite pentru dezvoltarea orașului, dar și a celor care, din 2006 încoace au contribuit la situația în care s-a ajuns acum.
Până la un punct primarul are dreptate. Opoziția, și aici vorbim despre cei din PSD (consilieri – prefect – sfătuitori) fac tot ce pot să-i creeze probleme primarului. Și reușesc în bună măsură, dar nu neapărat pentru că ar fi bine pregătiți în acest sens. O contribuție majoră vine chiar din partea celor aflați pe post de victime administrative. Care prin modul în care prezintă proiectele nu oferă alternative. Așa cum se întâmplă – fără supărare – la Consiliul Județean și prin alte locuri, unde partidele care fac caz acum și nu votează proiectul execută ordinele fără crâcnire.
Strict în cazul nostru, participarea la această licitație, unde orașul – nu dl. Primar, nu domnii consilieri – ar trebui să răscumpere clădirea care a făcut parte dintr-un complex, poate fi o idee bună. Sau doar o ideea care să poată fi îmbunătățită. Tu, administrație locală, în momentul în care vrei să pui pe tapet o decizie foarte importantă, trebuie să ai un proiect în spate, ce vei face cu clădirea respectivă și, mai important, cu societatea Perla Invest, care ar ieși din insolvență.
De ce TREBUIE să ai un plan? Pentru că pe vremuri, consilierii au votat voioși și inconștienți garantarea împrumutului pentru Perla Invest pe niște hotărâri puse la vot fără discuții, pentru că tot ei au dat miliarde către Perla Invest, bani dispăruți în buzunarelor vânzătorilor de iluzii turistice și orașul s-a îndatorat. Pentru că toată lumea a vorbit în campanie despre gaura neagră de la Perla Invest și acum aflăm că ar trebui dați bani ca să salvăm o societate falimentară de ani buni, care a trăit doar din banii de la Primărie.
Ce se va întâmpla cu societatea? Ce șanse sunt să fie profitabilă și ce plan de afaceri este pregătit, măcar la nivel declarativ? Ce surse de finanțare? Care este starea tehnică a echipamentelor, în ce măsură mai trebuie investiții, mai mari sau mai mici? Există vreun proiect sau doar dorința de a epata cu o mică inginerie financiară și multă imagine? Toate sunt întrebări la care cei care votează și cei care i-au ales pe cei care votează au dreptul la răspunsuri clare.
Dacă nu ai acest minim de informații, dacă nu ai și alte cifre în afară de 1.350.000 de euro pregătiți pentru răscumpărare, este foarte greu să-i ceri cuiva să voteze, așa cum se întâmpla, la ordin, pe timpul lui Gheorghe Ștefan și după. Și parcă nu vrea nimeni să se mai întâmple asta, nu?
Valentin Bălănescu
P.S.: Deoarece ”Mesagerul de Neamț” a lansat posibilitatea ca primăria să fi ales și o altă modalitate de a intra în posesia clădirii și implicit a societății, cea a măririi de capital, trebuie să facem o precizare. Asemenea operațiuni se fac atunci când o societate este viabilă din toate punctele de vedere. Nu este cazul la Perla Invest, dar Consiliul Local Piatra Neamț a votat nenumărate măriri de capital în societate când toată lumea știa că sunt bani aruncați în portofelele șmecherilor încât acum asta n-ar mai fi trebuit să reprezinte o problema. Posibilitatea invocată ar putea fi valabilă tot dacă am avea un plan clar pentru viitor, cu responsabilități asumate. Să cumperi cu banii orașului o clădire nu înseamnă asumarea unei responsabilități, e doar o tranzacție. Interesează ce vrei să faci cu ea și acest lucru trebui expus, discutat, analizat și apoi aprobat.
