

Invocarea exasperant de insistentă din ultima vreme a unui bine al comunității, de parcă stabilirea acestuia ar fi exclusivitatea unuia (sau unora), nu a ținut. Achiziția prezentată drept soluția de salvare ba a telegondolei, ba a societății și propusă spre vot consiliului, nu a fost soluție nicio clipă. A fost doar o propunere! Ca să devină o posibilă soluție avea nevoie de un număr de voturi. Place ori nu place, fie la nivel local, fie parlamentar, exercițiul politic democratic e pe majoritate de voturi. Nu aduni voturile necesare, atunci mai stai o tură, renunți, eventual laşi locul altora. Iar asta e valabil indiferent de cine şi în jurul cărei „combinate” politice vrea să conducă. (V. COSMA)





