Consumatorii casnici împărţiţi pe categorii, agenţii economici de diverse calibre şi profiluri, instituţiile publice (inclusiv şcolile şi spitalele), serviciile comunitare şi lăcaşurile de cult, dacă e să respectăm enumerarea familială din spaţiul public, aşteptau ieri cu sufletul la gură acordul promis de coaliţia PSD – PNL – UDMR în legătură plafoanele şi preţurile la energie electrică din 2023. A ieşit un fâs de proporţii.
În mare, informaţiile vehiculate sunt următoarele:
- Plafoanele pentru consumatorii casnici prevăd ca pentru un consum de sub 100 kWh pe lună tariful să fie 0,68 lei/kWh, pentru un consum între 100 și 255 kWh tariful să fie 0,8 lei/kWh, iar la un consum de peste 255 kWh tariful să fie 1,3 lei/kWh.
- Pentru consumatorii economici din categoria IMM-uri plus ramurile industriale sensibile, serviciile comunitare, instituţiile publice şi lăcaşurile de cult – 1 leu/kWh.
- Pentru marea industrie – 1,3 lei kWh.
Cele două partide şi organizaţia minorităţii maghiare neînregistrată ca partid nu ne-au lămurit dacă vin cu ordonanţă peste OUG nr. 119 din 1 septembrie a.c., ori aduc noi modificări ordonanţei care a modificat şi completat OUG nr. 27 din 18 martie prin legea de aprobare rătăcită în Parlament, după unii, sau pusă în aşteptarea unor reglementări de la Bruxelles, aşa cum a dat indicaţii preşedintele Iohannis.
Natural cum ar veni, nu au explicat nici de ce dacă depăşeşte plafonul de consum de 255 kWh lunar, plafon stabilit cu totul arbitrar, românul plăteşte acasă mai mult decât, de exemplu, industria farmaceutică.
Odată administrată anestezia cu plafoanele şi tarifele, care nu rezolvă nimic din fondul problemei, „cei trei” ar fi stabilit ca anul viitor 80% din piaţa de energie electrică să fie reglementată (sub formă de plafonare!?), iar restul să meargă la liber pe bursă. E promisă o OUG în acest sens. Uite-aşa, bătând din palme!
Anestezia nu are şanse să asigure liniştea socială. Nu ai disponibil de energie electrică în ţară, căci e vândută/ promisă pe un înainte, vorbeşti degeaba. După ce tu, ca stat, ai binecuvântat dezmăţul cu preţurile producătorilor controlaţi de tine şi combinaţiile samasarilor intermediari (zişi traderi), acum nu vinzi blana ursului din pădure, ci coada lui. Apoi, piaţa reglementată, dacă tot zici că te întorci la ea, e cuprinsă în echivalentul unei biblioteci de legi şi norme de specialitate. Nu e ca la o tarabă socială, ca la economatele de pe vremuri.
E suficient să te apleci puţin spre OPCOM, la rigoare OPCOM S.A., societate comercială deţinută în proporţie de peste 97% de stat prin Transelectrica. Îndeplineşte rolul de administrator al pieţei de energie electrică. Întreabaţi-i pe Ciucă, Ciolacu şi Hunor măcar despre piaţa centralizată de contracte bilaterale sau piaţa de echilibrare – e pierdere de timp şi acumulare de nervi. Pe urmă, imediat ce ai zis „reglementare”, n-ai de ales, e musai trebuie să te uiţi spre ANRE. Dacă sfetnicii de politicieni sunt curioşi, o arhivă utilă de rapoarte ale ANRE este la liber. Să vadă ce însemna numai monitorizarea pieţei reglementate de energie electrică. Poate pricepe vreunul şi îi suflă angajatorului lor că reglementarea nu e diktat emanat de politicieni.
Sigur, nu excludem ca după un zâmbet pentru liniştea noastră, democraţie originală, capitalism de cumetrie, ţepe în Piaţa Victoriei şi mult stat paralel, să se implementeze nişte reglementări nemaipomenit de orginale, mai proaste decât cele anterioare pe care statul le-a impus deşi era prevenit că nu fac bine României. Uite-aşa am ajuns să avem un consum casnic mare de energie electrică, în procente, atins prin prăbuşirea consumului industrial.
Viorel COSMA
