Staţiunea Durău, dacă acceptaţi personalizarea, se identifică şi prin două particularităţi de luat în seamă de orice om prevăzător. Nu le găsiţi în ghidurile şi ofertele turistice. Oarecum suspect, sunt acceptate ca atare. Prima particularitate are o vechime certă, e gata intrată în folclorul şugubăţ al zonei. În staţiune nu găseşti nici măcar urma unei firme ruginite de farmacie. Nicicum să ai de unde cumpăra o pastilă, o frecţie, un pansament. Greu de sugerat e unde s-ar înscrie a doua fază, pe care culmi de progres, civilizaţie şi digitalizare. A dispărut definitiv şi irevocabil singurul bancomat funcţional cândva la unul dintre hoteluri! Vine ea şi ziua când vom plăti lumânările, pomelnicile, căciulile, bundiţele şi varii suveniruri cu cardul. Sigur, nu este exclus cu desăvârşire ca printr-un cotlon să descoperi unele produse farmaceutice ori vreun soi de serviciu discret tip bancomat, ca după vremuri, ca după locuri, adică nemarcate. Ca să treacă amărăciunea, vă propunem să vă înveseliţi cu caroseria frumos pictată din imaginea alăturată. E lângă gardul mănăstirii. Pictură modernă la pictură istorică trage, nu-i aşa? (M.N.)
Un comentariu
Despre groapa de gunoi din curtea unui”gospodar”,nu scrieți nimic?Omul nu are canalizare,apa,toate excrementele le aruncă in pariu,curtea este plina de gunoaie.Asta este Durau, primăria nu face nimic motivând că proprietarul este procesoman!Nu se poate lua o ordonanță președințială pt a obliga persoana sa – și facă fosa,sa stranga mizeriile? Localizare centru spatele PT.