După ce a refuzat proiectele propuse de grupul consilierilor judeţeni ai PNL referitoare la podul de la Luţca, preşedintele Ionel Arsene (PSD) vine cu propriul proiect, în şedinţa de miercuri, 21 decembrie, deocamdată pentru eliberarea albiei râului Siret de resturile podului dărâmat.
Pentru lucrările de demolare, în proiect se propune aprobarea documentaţiei tehnico-economică cu o valoare de aproape 12 milioane de lei.
Cea mai interesantă parte a proiectului este memoriul depus de proiectantul ieşean care constată, după 50 de ani în care podul a fost folosit non stop, că s-au făcut gafe peste gafe încă din momentul construcţiei sale.
Primele hibe au apărut la punerea sub tensiune a hobanelor!
Din Memoriul depus de firma de proiectare SC Pod-Proiect SRL Iaşi aflăm că podul de pe DJ 207A avea probleme încă de la construcţia sa, din anii ’70. Podul a fost conceput ca unul cu suprastructură dintr-o grindă casetată, cu trei deschideri cu o lungime totală de 203 m, suspendată pe două pile cadru cu ajutorul unor hobane. În aprilie 1973, când trebuiau puse sub tensiune hobanele, apar primele probleme: “betonul de umplutură pe tronsonul central din deschiderea centrală era mai gros cu circa 20 de cm decât betoanele din tronsoanele marginale; la primul cablu pus sub tensiune a început să apară fisură înclinată la 45 grade în zona de schimbare de secţiune pentru spaţiul de amplasare a ancorajelor“. După aceea, ca într-un joc de domino, podul începe să cedeze în mai multe locuri. “Lucrările au fost sistate pentru scurt timp (…)” iar inginerul de la IPTANA, firma executantă, “constată că la execuţia tronsonului central, întregul eşafodaj pe care era montat cofrajul pentru structura casetată a cedat pe verticală cu circa 15-20 de cm, după ce s-a turnat betonul. În loc să se găsească o soluţie de ridicare a structurii la nivelul din proiect, s-a acceptat soluţia cu îngroşarea betonului de umplutură pentru a realiza linia roşie proiectată“. Şi problemele au continuat…”Pentru a nu compromite lucrarea dl. ing. Florea Sabin a propus executarea unor etrieri precomprimaţi (vergele de oţel care au rolul de a menţine siguranţa structurii –n.r.) executaţi în dreptul antretroazelor (grinzile transversale care leagă grinzile principale ale podului –n.r.) unde sunt încastrate hobanele“. Trei ani mai târziu, când se fac măsurătorile topografice se constată că betonul prezenta o deformaţie în deschiderea centrală “destul de mare faţă de linia roşia proiectată”. Tot atunci se constată “deplasări accentuate ale aparatelor de reazem mobile, de pe culei“, iar hobanele prezentau “fisuri echidistante şi destul de numeroase“. Fisuri şi microfisuri au fost descoperite şi la “placa inferioară a casetei în deschiderea centrală”.
Expertul a propus 2 soluții, a fost aleasă cea care prevedea doar reabilitarea podului
În același document apare oficial o informație deja cunoscută: ”În anul 2018, în urma expertizei tehnice întocmite de prof. dr. ing. Comisu Claudiu Cristian se constată o deformație verticală a tabilerului în deschiderea centrală de 38 cm, cu 6,57 cm mai mare față de deformația înregistrată în măsurătorile efectuate în 1977. Expertiza tehnică recomanda suplimentarea numărului de pile și execuția de lucrări capitale la nivelul suprastructurii. În anul 2019 a fost întocmit un proiect tehnic de reabilitare a podului ce a avut la bază expertiza tehnică întocmită de către dr. ing. Varlam Nistor Florin. Expertiza tehnică propunea două soluții, o soluție ce prevede reabilitarea cu materiale compozite, și o a doua soluție ce prevede înlocuirea suprastructurii.”
A fost aleasă de către beneficiar prima soluție și urmarea se cunoaște, podul s-a prăbușit. Lucrările de reabilitare a podului au fost efectuate de către firma Darcons și au început în 2020.
„Pe 9 iunie 2022, structura de rezistenţă a suprastructurii podului a cedat, ducând la prăbuşirea suprastructurii şi a hobanelor. La momentul prăbuşirii suprastructurii, infrastructurile podului (2 pile şi 2 culei), au fost afectate dar au rămas intacte“, conchide memoriul proiectantului.
După demolarea părţilor distruse din pod, cele două elemente de infrastructură urmează să fie, dacă se poate reabilitate şi folosite în construcţia noului pod, potrivit aceluiaşi document.
Lucrările de eliberare a albiei Siretului ar trebui să fie finalizate în 3 luni de la începerea lor efectivă.
Angela Croitoru
