Pentru multă lume, o sentința a Curții de Apel Bacău, prin care comisarul Ioan Iulian Cloșcă, din cadrul Poliției Roman, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, a părut ca fiind foarte aspră. Acesta a primit un ceas inteligent de la patronul unei firme de taxi din orașul amintit, și, dacă citești sentința în această notă, pare disproporționată cu fapta. Cu atât mai mult cu cât instanța de fond, Tribunalul Neamț, aplicase o sancțiune de 3 ani de închisoare, dar cu suspendarea executării. Dacă este să împărțim valoarea bunului cu titlu de mită, respectiv circa 1.500 de lei, la numărul de zile de detenție, 1.460, rezultă că Iulian Cloșcă ”plătește” cu aproximativ o zi de închisoare pentru fiecare leu din bunul primit necuvenit. Dacă citești sentința în altă notă, dacă ne raportăm la statutul social al bărbatului, om școlit și plătit cu bani publici să aplice legea, sentința poate fi înțeleasă. Mai ales că fostul comisar a ales să șicaneze o firmă, pentru a ajunge să primească ceasul, folosind în acest scop funcția. Pe de altă parte, din sentința instanței apare și imaginea unui sector de activitate – taximetria – o activitate care poate fi oricând controlată în mod excesiv, sau nu, și unde, pentru a rezista pe piață, cei care se ocupă de taxi mai folosesc soluții pe lângă litera legii, șoferi fără atestat sau munca la negru. De aici, posibilitatea de abuzuri și rezistența scăzută la șantajul instituțional.

Comisarul Cloşcă și-un patron de firmă de taxi

Personajele acestea povești sunt comisarul de poliție Iulian Cloşcă, patronul firmei de taxi, șoferi la firma cu pricina, dar și alți șoferi de taxi, și nu trebuie uitat de inspectorii de muncă ce au fost ”duși cu mâna” de Cloșcă, pentru a controla firma de taxiuri, plus judecătorii. Pe scurt, comisarul Cloșcă l-a șicanat pe patron, iar pentru a-i demonstra că demersurile sale sunt legale, iar firma e în culpă, la verificările în trafic polițistul a chemat și inspectorii de muncă. Acțiunea din 14 august 2019 s-a soldat cu o amendă pentru firma de taxi de 20.000 de lei.

Martorul (…) a declarat că, fiind în relaţie de prietenie cu (…), acesta din urmă i-a relatat, în cursul anului 2019, că inculpatul (…) le aplica în mod frecvent sancţiuni şoferilor săi de taxi. Totodată, martorul a precizat că, în urma unui control organizat împreună cu reprezentanţii I.T.M. Neamţ, ofiţerul de poliţie i-ar fi aplicat susnumitului o amendă de 20.000 de lei, exclamând «de la naşul mare 200 de mil.. amendă»”, se spune în documentul de la  Curtea de Apel Bacău. Au mai urmat alte controale și alte amenzi.

”Urmare a aplicării sancţiunilor mai sus menţionate, martorul (…) a perceput că iniţiativele comisarului de poliţie (…) constituie o atitudine şicanatorie la adresa sa, cu scopul de a-l intimida. Potrivit declaraţiilor martorului (…), la data de 28.11.2019, în timp ce intenţiona să iasă din sediul de poliţiei, unde se dusese ca urmare a sancţionării martorului (…), a fost întrebat de către inculpatul (…) dacă cunoaşte vreo persoană care să aibă de vânzare două ceasuri marca Apple Watch şi un telefon mobil iPhone 11” se arată în același document ”(…) deşi solicitarea inculpatului (…) a fost aceea de a identifica un potenţial vânzător, era conştient că bunurile respective trebuiau să reprezinte un cadou, poliţistul neavând intenţia de a achita contravaloarea acestora”, spun judecătorii referindu-se la martor.

Ulterior comisarul și-a schimbat cererea și a zis că nu mai vrea decât un ceas inteligent, iar între timp patronul achiziționase un smartwatch. Pe 28 decembrie 2019 patronul a primit ceasul prin curier și a achitat 1.549 de lei.

”În aceeaşi zi, martorul s-a întâlnit cu inculpatul la o vulcanizare aflată pe E85 şi i-a remis ceasul mai sus arătat, fără însă ca inculpatul să-i fi remis vreo sumă de bani în schimbul ceasului primit”, spun judecătorii.

 “I-am dat un ceas… Ce prost eşti!” 

Judecătorii a publicat în sprijinul argumentării pedepsei pasaje din convorbirea patronului de taxi cu un alt amic căruia îi spune ce s-a întâmplat.

”- I-am dat un ceas lui ăsta, unul nou…

– Şi de unde l-ai cumpărat?

– De pe net, cinşpe mil…..

– Eşti tâmpit la cap… mi-aş (foloseşte cuvânt obscen) în mă-sa. Nu-i dădeam nimica. Dacă eram în locul tău îi dădeam la (foloseşte cuvânt obscen)… cinşpe mil… …dar ia-i lui fiică-ta, Gogule…

– Da… m-o sunat… domnule ai rezolvat cu…

– Ce prost eşti! Eşti prost! dacă eram în locul tău eu îi dădeam la (foloseşte cuvânt obscen)…

– Şi i l-ai luat nou-nouţ?

– îîî?

– Nou-nouţ sau de la hoţi?

– Dar intră oleacă de fier…

– Păi intră marfa, Gogule, acuma!

– Nou-nouţ de la mâna a doua, de la băieţi, de la hoţi, da bravo, mă!

– Mi-aş (foloseşte cuvânt obscen) în mă-sa! Dă-l mă…

– Transmite-i ceva: că-i dau la (foloseşte cuvânt obscen)…

– Dar iPhone n-o mai vrut?

– Ba da! mi-o zâs să-i fac rost şi de iPhone …

– Dar nu-i… băi bulangiule, ăla-i o mie de euro!

– Dar «varta» vrăjeală la el! Cât să-ţi dau ? Două sute-i bine? M-am luat ş-am plecat. …neinteligibil – n.n.l… îi era frică să nu fie înregistrat, fraierul, uă!”.

 “De asta l-o şi băgat pe Ciocolată, că-i mort”

Un prim aspect, judecătorii nu au căzut în capcanele întinse de comisar, care a declarat fie că a dat un avans pentru ceas în 2019, fie că a dat banii mai târziu și care a propus audierea unui martor despre care știa că este decedat. La Curte, polițistul a depus un extras de cont din data de 28.12.2019, susţinând că doreşte să facă dovada retragerii de la bancomat a sumei de 1.000 lei, aproximativ 200 euro, pe care i-ar fi înmânat-o în data de 28.12.2019 patronului pentru ceas. Judecătorii au apreciat că apărarea  este neverosimilă, fiind contrazisă chiar de propriile declaraţii, în faţa primei instanţe, dar şi în faţa instanţei de apel, când a afirmat că a plătit, cu titlu de avans din preţ, suma de 200 euro către martor, în vara anului 2019, nesusţinând nici un moment că ar fi plătit cei 200 euro în data de 28.12.2019, cu ocazia primirii ceasului. Apoi a propus ca martor, în mai 2020 o persoană despre care știa, după cum rezultă din interceptări, că este decedată din luna februarie a aceluiași an.

”Mai mult, din conţinutul aceleiaşi înregistrări a reieşit că menţiunea referitoare la prezenţa numitului (…), poreclit «Ciocolată», a fost făcută cu scopul de a nu putea fi verificată realitatea acelei întâlniri, având în vedere că în prezent este decedat”, au apreciat magistrații. Despre acest lucru, martorii s-au amuzat între ei.

”- Dacă nu, să-l întrebe pe Ciocolată, nu?

– Şi dacă… (râde)… De asta l-o şi băgat pe Ciocolată, că-i mort. Da, da.

– Păi nu?! Să-l întrebe pe Ciocolată! Că m-a întrebat, unde e? I-am zis pe (…) Viteazul. Martorul râde.

– Dar ce-i acolo pe (…) Viteazul?

-Cimitirul”, se arată în documentul citat.

“Conduita inculpatului nu a fost una total corectă”

O altă faptă pe care judecătorii au consemnat-o pentru a demonstra că fostul comisar a încercat să influențeze martorii se referă la faptul că i-a dus pe aceştia la notar să declare că a dat banii pentru ceas, doar că martorii s-au răzgândit gândindu-se să nu li se agraveze situația, pentru mărturie mincinoasă, după ce au discutat cu avocat.

„Referitor la persoana inculpatului, Curtea reţine că aceasta nu are antecedente penale, bucurându-se de un bun statut socio-familial, de o bună şcolarizare, astfel că prezenta infracţiune este un eveniment izolat, singular în viaţa inculpatului. Însă, conduita procesuală a inculpatului nu a fost una total corectă. Astfel, deşi inculpatul a compărut în faţa organelor judiciare, în toate fazele procesuale, acesta a încercat să aibă un comportament procesual dilatoriu (prin propunerea unei probe testimoniale cu un martor decedat), şi a făcut demersuri de influenţare, în mod direct sau prin persoane interpuse, a unor martori din dosar, chiar în cursul desfăşurării urmăririi penale, dar şi a procedurii de cameră preliminară (s-a încercat determinarea martorilor (…) de a declara în faţa organelor judiciare că inculpatul ar fi plătit 200 euro pentru ceasul primit). Prin urmare, ţinând seama de cele învederate mai sus, Curtea urmează să majoreze pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare, orientându-se la minimul prevăzut de legea penală (limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 6 şi art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal, fiind de la 4 ani la 13 ani şi 4 luni închisoare), această pedeapsă principală fiind în opinia Curţii, proporţională cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi, totodată, aptă să asigure în mod optim realizarea funcţiilor preventive şi de reeducare ale pedepsei”, arată Curtea.

Gabi SOFRONIA