Cu toate că are o poziție privilegiată în raport cu alte comune din ținut, fiind la doi pași de reședința județului, din punct de vedere economic Dobreni se dezvoltă lent, doar construcția de locuințe fiind ceva mai prezentă. Actuala administrație publică locală, primarul Vasilica Crețu și cei din aparatul administrativ local încearcă să atragă fonduri pentru a întregi paleta elementelor necesare dezvoltării comunității pe toate planurile. Recent, a fost aprobat un proiect de apă și canalizare, care va rezolva o mare problemă la nivel local. Apoi, vor urma rețeaua de gaze naturale și multe altele, care vor deschide noi orizonturi.

– Doamnă, iată, au trecut 6 ani de când sunteți primar al comunei Dobreni.

Este vorba de intervalul 2016-2022, mandatul fiind câștigat la un vot, că așa s-a vrut. În acești ani, am schimbat, în primul rând, mentalitatea oamenilor. Să nu se mai bată la cârciumă, să nu se mai certe. De fiecare dată când m-am întâlnit cu ei la biserică sau la diferite momente frumoase din viața lor, le-am explicat că este bine să-ți iubești aproapele, pentru că aproapele tău ești tu. De ce să sari cu toporul sau cu alte obiecte la gâtul celuilalt? Trebuie să existe o mediere între ei, nu trebuie să se certe de la un strat. Apoi, să iubească tradițiile și costumul nostru popular. O să simtă ca și haina pe care o pune pe el, și mă refer la hainele populare, nu la blugii rupți. Costumele noastre îi oferă o altă stare. De aici pleacă respectul, de la iubirea de sine, iubirea de portul popular. Cum te comporți în societate? Iar totul pornește de aici, pentru că dacă ai un costum popular pe tine nu o să  te apuci să strângi pe celălalt de gât. Este o emoție pentru fiecare dintre noi când am îmbrăcat straiele populare. I-am mai învățat să iubească biserica și să creadă în Dumnezeu, pentru că dacă nu crezi, nu o să reușești în viață să-ți împlinești  dorințele. Ce faci în primul rând? Crezi că acea dorință a ta se va finaliza, se va realiza cu bine doar dacă poți crede în cineva, într-o putere care te ajută în toate cele. E drept, nu am reușit să-i îndrept sută la sută spre biserică, dar acolo, duminica, sunt mulți oameni.

– Nu credeți că preluați din misiunea preoților?

Nu este chiar așa. Preoții nu trebuie lăsați singuri, pentru că, Doamne ferește de ceva, sunt cei trei ”p”:  preotul, primarul, polițistul. Dacă ei, cei trei, insuflă dreptatea, credința, cinstea și respectul, și cel de jos vede că nu se ceartă toată lumea din comună. Se aliniază și el celorlalți.

 – Este vreun loc în această comună unde vă încărcați bateriile?

Da, la biserica satului Cășărie. Este un monument arhitectural și istoric de la 1753. Mă încarc și de la celelalte biserici, dar așa a fost să fie. Schitul de la Cășărie, Schitul de la Sarata și biserica satului Dobreni. Dar mai este un loc, spre Cășărie, unde vara, dimineața, când bate soarele, nu trebuie să faci altceva, decât să te uiți spre soare. Sau când câmpul este înflorit… Tot spațiul este minunat. Eu sunt din satul Sarata și am copilărit chiar în capătul străzii Lascăr Catargiu. Acolo am crescut. Eu am început să merg la școală în satul Sarata, pe deal, acolo, sus. Am urmat doar primele două clase în satul natal, după care am venit la Dobreni, pentru că se trecuse de la clădirea veche la cea nouă a școlii. Uneori, când pășesc în școala nouă îmi amintesc de clasa a III-a, dar și de învățătorii pe care i-am avut. Pentru mine a fost frumos și la școală și la grădiniță. Veneam, pe jos, de la Sarata, apoi ne duceam, tot pe jos, acasă, chiar dacă era iarnă sau vară.

Podul de peste pârâul  Horaița

– Care au fost principalele investiții realizate în această comună?

Voi începe cu dispensarul medical uman, pentru că am vrut ca oamenii să nu mai plece în oraș să facă analizele, să facă un anumit tratament. Unii mai în vârstă plătesc mașini pentru a-i transporta la oraș. Am reușit în parte, pentru că nu am ajuns la faza să aducem doctori aici, la Dobreni. Am vrut să facem un centru de zi, probabil s-a schimbat legea, dar nu am reușit. Am vrut un centru de zi pentru toți locuitorii comunei.  Cu toate acestea, avem o doctor de familie foarte bun profesionist Mai avem și un asistent crescut la Casa de copii din comună, și care este mereu la datorie. Orice solicitare pe comună este rezolvată de acest tânăr. Important este că aici, la Dobreni, se iau probe pentru analizele medicale, iar oamenii nu mai merg la oraș. Așadar, pe jumătate am rezolvat problemele. Începând cu anul viitor, sper să putem aduce și alți doctori aici.

– Ce probleme grele ale comunei ați mai rezolvat?

Am făcut un pod, cu care am realizat comunicarea de pe un mal pe altul, la pârâul Horaița. Podul a fost făcut, pentru că microbuzul școlar făcea un ocol mare,  iar copiii pierdeau timpul pe drum și întârziau la ore. Ca să ia copiii de pe lângă pârâul Horaița, apoi să vină cu traversarea prin pârâu pe undeva, iarna era foarte greu. Dar, având în vedere că sunt copii de vârste diferite, am fost nevoiți să rezolvăm toate problemele. Am modernizat toate străduțele, inclusiv pe cele două, unde sunt mulți copii, doar că nu era comunicare între cele două artere. Am făcut un pod  bun, trainic, numai că, la ora când se ridica podul, oamenii mă criticau cum că am ridicat podul în slăvi, fiind înalt. Dar, când a venit prima viitură pe Horaița, și-au pus mașinile pe pod. I-am întrebat de ce au procedat așa, iar ei mi-au răspuns că este locul cel mai sus. Și asta, de parcă dădusem eu cotele podului, nu specialiștii în domeniu. Acum și ”Valea celor 12 căsuțe”, după cum spun localnicii, este  modernizată.

– Câte străzi ați modernizat?

Sunt 13 străzi. În primul mandat, prima lucrare asta a fost, de a moderniza drumurile. Am asfaltat tot ce a fost înregistrat. Acum avem două drumuri care trebuie clasificate. Erau drumuri între tarlale și pe care le vom moderniza. Oamenii au îndrăznit și și-au făcut case pe terenuri foste în extravilan. Spun asta, pentru că noi am făcut un PUG pe comună și le-am introdus, din extravilan, în intravilan. Dacă oamenii au avut acolo terenuri de la tătăica, după cum spun ei, pe terenuri de 1.000 mp, iată, și-au făcut case. Acum identificăm potecile respective, pe care să le înregistram ca drumuri comunale, iar după aceea facem ridicare topo, cadastru.  După, se va putea investi în aceste drumuri.

Proiect aprobat pe Programul Anghel Saligny

– Cât despre rețele de apă și de canalizare?

Acum avem un proiect aprobat pe Programul Anghel Saligny, pentru toată comuna. În schimb, suntem legați un pic de Compania Apa Serv SA, cu  un proiect pe POIM. Această societate are un proiect antic, și care ne-a afectat și pe noi. Ne-au făcut mincinoși în fața oamenilor. Eu am depus proiectul în 2017, alături de celelalte pe PNDL2. Eram sigură că vom câștiga. Aveam canalizare, aveam instalația de apă, dar nu aveam apa pe care să o pompăm în sistem. Noi aducem apă acum de la Bodești.

– Cât privește rețeaua de gaz metan?

Avem proiect depus și pentru gaz metan. Am făcut studiu de fezabilitate, unde ni s-au dat trei soluții: prima, să venim singuri de pe Dealul Balaur cu rețeaua, și să ne facem  lucrarea. Mai clar, să scoatem investiția la licitație și să o realizăm cu fonduri propriii. Este foarte greu pentru o comunitate ca a noastră. Cu credit prin Trezorerie se poate face. Primul lucru pe care l-am făcut a fost o asociere cu Gârcina. Vizavi de Petrocart sunt niște pompe și avem și de acolo soluții. Pe noi ne încurcă tare finanțele, pentru că proiectul, cel puțin la noi, este foarte costisitor, comuna fiind foarte mică. UAT Negrești ne așteaptă ca să aducem gazul.  

– Ce populație are comuna Dobreni?

1.800 locuitori.  De aceea am făcut o asociere cu Gârcina,  dar între timp a venit o altă soluție, pentru că nici Bodești, Crăcăoani, Girov, Ștefan cel Mare, Dragomirești sau Războieni nu au surse de alimentare cu gaz metan. În această situație, prin Programul Anghel Saligny, s-ar găsi o soluție. De aceea, am făcut o asociere ca să câștigăm proiectul. Se spune, cu cât asociația este mai mare, cu atât sunt șanse mai mari să primești finanțare. Deocamdată nu au venit informații pentru proiectele de gaz metan, dar vom aștepta să vedem. 

– Ce proiecte vizați în viitorii ani?

Urmează să-mi duc visul la capăt cu apa și canalizarea. Urmează parcul din centrul comunei, o sală de sport pentru copiii de la școală. Sala nu va fi mare, pentru că avem doar 140-150 de copii. Sunt 100 de elevi la I-VIII, iar 40 la grădiniță. Cererea cea mai mare este la grădiniță și clasele I-IV. După, merg la școală în oraș și fac naveta cu părinții. Oamenii mi-au solicitat să fac grădiniță cu orar prelungit și au înființat o asociație. Le-am cumpărat pătuțuri, lenjerii, saltele. Am scos dintr-o sală destinată asistenței comunitare, pentru că avem ditamai dispensarul alături, iar acolo am pus pătuțurile. Eu sunt pregătită pentru ei, iar părinții trebuie să facă ceea ce trebuie.

– Ce se mai întâmplă cu stadionul comunal?

Baza sportivă nu este în conservare. Pe lângă competițiile locale, am organizat ”Ziua iei”,  ”Ziua comunei”. Acum avem un contract cu o asociație sportivă, care vine și face pregătire cu micii fotbaliști.  O dată joacă în deplasare, o dată joacă la noi. 

– Un mesaj pentru locuitorii comunei, pentru noul an?

Pace, sănătate și finanțe. Pentru ele este trudă mare. Dacă avem pace și sănătate, se înfăptuiesc toate.  (Rep.)