Din când în când, mai mult din rațiuni politice decât pentru rezolvarea în sine a problemei, problema cerșetoriei ocupă prim-planul dezbaterilor în Consiliul Local Târgu-Neamț. Ședința din 26 ianuarie a arătat niște oficiali care discută, recunosc fenomenul, dar care își proclamă și neputința în rezolvarea lui. Dezbaterea ah-hoc a pornit de la o sesizare depusă pe subiect de doi consilieri locali de la PMP, Neculai Preda și Daniel Secheșan. Ironia sorții face ca Neculai Preda să fi fost o lungă perioadă de timp implicat direct în fenomen, ca șef al Secției Rurale de poliție și apoi în calitate de comandat al poliției din oraș. În prima calitate ar fi trebuit să cunoască și să combată fenomenul, deoarece majoritatea cerșetorilor au domiciliul și vin în oraș din Vânători-Neamț. Doar de amorul artei și pentru consemnarea spre istorie, vă prezentăm cele mai interesante luări de poziție.
Vocea experienței și a opoziției mirate
Consilierul Daniel Secheșan se dovedește o persoană îngrijorată și atentă la realități sociale și mirat că autoritatea locală nu poate rezolva ceea ce crede el că ar fi simplu: ”De ce nu se poate rezolva această problemă? Pe noi ne interesează ca această problemă să fie rezolvată, să se găsească soluții. Înțeleg că nu suntem în stare să rezolvăm problema cerșetoriei. Eu zic să avem o întâlnire cu cei de la Vânători și să găsim o soluție. Alături de poliție, jandarmerie, etc”.
Soluția pare să vină de la Neculai Preda, fost comandant al poliției – este greu de spus când era fenomenul mai în vogă, acum sau pe timpul când avea atribuții în combaterea lui: „O patrulă care să meargă zilnic în intersecție la Humulești ar fi indicat. Simpla prezență a organului legii în zona respectivă atrage după sine dispersarea lor. Sau în zona Pieței. Dacă am fi prezenți zilnic acolo ei n-ar mai sta în acele zone. E nevoie de o patrulă”. Și atât, o patrulă a organului, care să rezolve problema. Cum patrule au tot fost la Târgu-Neamț fără folos, să mergem mai departe, spre glasul autorității.
Vocea autorității pe bază de asistență socială
Vlad Angheluță, directorul Direcției de Asistență Socială Târgu Neamț, fost prefect, deci cu viziune la nivel județean sintetizează: „Cerșetorii de pe raza orașului sunt din comuna Vânători. Împreună cu Prefectura și cu structuri din MAI am avut multe întâlniri pe acest subiect. Este o problematică complexă. Neavând cadru legal nu putem duce lucrurile la bun sfârșit. Într-un cadru ideal minorii ar trebui luați din familii, părinții decăzuți din drepturile părintești lucru care se consfințește printr-o decizie de instanță. DGASPC este singura instituție care poate lua măsuri în cazul minorilor. Părinții minorilor sunt de nenumărate ori sancționați de către Poliția Locală, și aici ne blocăm. Amenzile nu sunt plătite niciodată, nu sunt recuperate niciodată și ajung ca debite la primării. Însă aș vrea să subliniez un aspect. Acești cerșetori nu ar fi pe stradă, dacă nu li s-ar da bani de către unii cetățeni. Acest gest care pare creștin este foarte nociv pentru orașul nostru. Din ce știu deschiderea unor instituții pentru minori este pe masa mai multor parlamentari”.
Vocea care asigură legalitatea actelor și soluția care nu se poate aplica
Isabela Sabin, secretarul orașului, privește în trecut și amintește de o propunere care sigur ar trezi resentimente într-o comună cu o mulțime de edificii care aparțin Bisericii Ortodoxe: „În mandatul trecut, un domn consilier Cozma a venit cu o soluție. Oferirea unui teren pentru ridicarea unui așezământ de un anumit cult (penticostal – n.r.). Doar că orașul nu putea da un teren unor cetățeni din Vânători. Mai ales că Primăria Vânători refuza categoric ridicarea unui așezământ de un anumit cult pe raza localității. Dar se pare că această soluție dă roade, pentru că mulți care au aderat la acest cult nu mai beau, nu mai fură, etc. dar pentru asta trebuie o colaborare. Nu doar o primărie să aibă intenții de rezolvare a problemei și cealaltă nu. Ca un detaliu s-a mutat limita administrativă a comunei Vânători cu aceste persoane, la Târgu Neamț”. Trebuie să recunoaștem, noutăți importante, deci cerșetorii nu sunt doar din Vânători, acum au buletin de Târgu-Neamț. Important de reținut, aici ar putea să funcționeze un așezământ de cult, dacă rezolvă problemele cerșetorilor. Asta poate fi și un semn de întrebare pentru preoții ortodocși, de ce se lasă de băut și furat unii care trec la penticostali și nu se întâmplă asta în calitate de ortodocsi? E chestiune de convingere, de bani, de disciplină, sau câte puțin din toate?
Vocea poliției, e adevărat, locale
Florin Tofan, șeful Poliției Locale: „Este o problemă complicată, iar atribuțiile poliției locale sunt limitate. Noi identificăm cerșetorii de pe raza orașului și îi predăm Poliției Naționale, Protecției Copilului și Direcției de Asistență Socială. Iar la urmă sancționăm. Iar amenzile încarcă bugetele locale. În spatele celor care cerșesc sunt convins că e cineva care îi monitorizează. Majoritatea minorilor care sunt la cerșit nu frecventează școala. Doar 20% dintre ei merg la școală. Avem 400 de cetățeni romi pe raza orașului nostru, în afară de romii din Vânători. Sarcina noastră este de a-i sancționa și a-i preda pe cei care cerșesc, mai mult nu putem face pentru că nu ne permite legea”.
Vocea opoziției liberale
Consilierul local Andrei Aciocârlănoae, liderul PNL, arată cu degetul spre Primăria Vânători, condusă de PSD: „S-a găsit înțelegere în această problemă de la doamna primar, de la Primăria Vânători? Este deschidere pentru rezolvarea acestei probleme? Aș vrea să o invităm pe doamna primar de la Vânători și să ne spună cum de acordă ajutoare sociale unor cetățeni din comuna dânsei, care au probleme cu legea și o încalcă. La o viitoare ședință ar fi bine să o invităm și pe doamna primar să ne spună ce soluții are. Și dacă i se pare că unii dintre cetățenii ei aduc mari deservicii de imagine orașului nostru. Pentru că asta e realitatea. În intersecția din Humulești, și nu numai, găsim doar cetățeni romi din comuna Vânători”.
La nivel de fapte, să consemnăm că Primăria Târgu-Neamț a demarat un proiect prin care încearcă să convingă populația să nu sprijine fenomenul. Ceea ce este lăudabil, dar problema rămâne și reprezintă o pată pe blazonul unei stațiuni turistice de nivel național.
C.T. STURZU