Ce o distinge pe Teodora Antal, elevă în ultimul an la Liceul de Artă „Victor Brauner” Piatra-Neamț, este nu doar talentul pentru desen și premiile obținute, ci și seriozitatea, curiozitatea și pasiunile ei numeroase. Autodidactă, fiindcă întotdeauna a contat experiența, Teodora este și o elevă cu rezultate foarte bune la învățătură în cei aproape 12 ani de școală. Sunt șanse mari să fie șefa promoției de la „Victor Brauner”, liceul pe care l-a ales acum 4 ani și unde a fost prima admisă.
– Teodora, știu că ești un copil talentat și că ai rezultate bune nu doar la competițiile de desen.
Da, anul trecut am fost la Olimpiada Națională de Arte Vizuale, secția artă decorativă, la Timișoara și am luat premiul 2. Este un rezultat bun, oarecum neașteptat, aveam și foarte mari emoții, fiind primul an în care particip la Olimpiada de Arte și au fost niște lucruri care m-au surprins într-un fel. La prima probă, inițial știam că se dă portret, iar la competiție, chiar în acea dimineață, am fost anunțați că se dă drapaj… dar cu toate acestea am reușit un rezultat foarte bun. Noi, liceenii putem participa la olimpiada de arte începând din clasa a XI-a. Anul acesta am fost și la Olimpiada Națională de Limba Română și m-am calificat la etapa județeană. Și în clasa a IX-a m-am calificat la județeană, dar nu s-a mai ținut apoi, fiind pandemie. Dar la română am mai participat și în gimnaziu, m-am calificat doar la etapa județeană trei ani la rând. În liceu am participat și la concursuri internaționale sub îndrumarea doamnei profesor Cristina Petrariu și am obținut premiul de excelență în Serbia, în 2020, premiul II în Serbia în 2021 și premiul I la Evora tot în 2021.
– Ești în ultimul an de liceu, te așteaptă bac-ul, faci pregătire la vreo materie?
Voi da probele scrise la română, la logică și la istorie și nu fac nici un fel de pregătire. N-am făcut niciodată. Iau premiul I în fiecare an, începând din clasa I, inclusiv în liceu. Am făcut clasele I-VIII la Școala Gimnazială nr. 2 și am dat admitere la Liceul de Artă. E o poveste destul de lungă, legat de această alegere. Pe scurt, am vrut să studiez ceva ce-mi place, iar desenul era singura mea pasiune de când eram mică, restul au evoluat din desen. Gândindu-mă la modul serios pentru Arte, am ales în cele din urmă acest liceu, deși n-a fost ușor, fiindcă am auzit tot felul de lucruri, că programul e încărcat, că nu se insistă pe orele de cultură generală. Părinții mei au fost și ei de acord, m-am pregătit pentru probele de aptitudini și am intrat prima, dar ca notă de admitere am fost a doua, cu 9,50.
– De unde talentul pentru pictură?
Când era mică îmi plăcea foarte mult să desenez, apoi am avut o pauză până în clasa a VII-a, adică mă preocupam să învăț, consideram pictura doar un hobby. Apoi am făcut alegerea pentru Liceul de Arte, am susținut probele, am avut emoții mari, dar am reușit. În liceu am fost la atelierul de pictură decorativă și a fost o alegere bună, întrucât am studiat mai multe domenii, datorită doamnei profesoare Corina Dănilă. Nu este singurul profesor care m-a influențat. Ce mi se pare mie fascinant e că, deși auzisem că profesorii de cultură generală nu-și prea dau interesul, m-am bucurat să constat că lucrurile nu sunt așa. Mentorii mei sunt domnul Adrian G. Romilă, profesor de română și dirigintele meu, cel care m-a făcut să-mi placă cu adevărat să citesc și să descopăr astfel o importantă sursă de cunoaștere, doamna profesor Corina Dănilă, care este și fotograf și m-a inspirat foarte mult, fotografia fiind o altă pasiune a mea și doamna profesoară de istoria artei Adriana Stanciu, un profesor și un om foarte implicat, datorită căreia am participat și eu în proiectul ROSE, cel anti-abandon școlar, deși la mine nu se punea problema, dumneaei fiind coordonator, dar am luat parte cu drag la proiectul prin care am pictat peretele sălii de sport, alături de alți colegi, după ideea mea. Sunt și alți profesori pe care îi admir, dar aceștia sunt cei care m-au influențat cel mai mult.
– Unde mergi mai departe?
La Grafică, în Cluj, fiindcă îmi place foarte mult linia spre care se îndreaptă școala de pictură de la Cluj, cu toate că știu că sunt și foarte multe minusuri, cum ar fi spațiile de lucru din facultate, lipsa de promovare. Am fost în vizită la UAT Cluj cu doamna profesor Dănilă, acolo am vorbit cu foști elevi ai Liceului de Arte „Victor Brauner” care, însă, acum sunt mulțumiți de alegere. Sper să intru pe un loc la buget, la Grafică sunt cred 60 de locuri, din care jumătate bugetate, dar este concurență foarte mare, anul trecut au fost 3 pe loc. Nota la bacalaureat nu contează, este examen de admitere cu două probe de desen, plus portofoliu și interviu. Dar mă pregătesc intens și sper să reușesc.
– Părinții tăi ce spun?
Mă bucur de toată susținerea lor, deși părinții mei n-au nici o legătură cu lumea artei: tata este inginer mecanic, mama este asistentă medicală la o grădiniță. Dar niciodată nu și-au impus dorința lor, nu m-au obligat să învăț sau să fiu cel mai bun elev din clasă. M-au lăsat să aleg și au fost mereu lângă mine și vor fi în continuare.
– Ce alte pasiuni mai ai?
Am foarte multe. Una este fotografia pe film analog, deși filmele care se mai găsesc sunt foarte costisitoare. Îmi place să fotografiez oameni de pe stradă, peisaje. Îmi place foarte mult să gătesc. Gătesc orice, dar prăjiturile rămân preferatele mele. Îmi place foarte mult să călătoresc, am fost aproape în fiecare vacanță cu sora mea și cu părinții prin țară, mai ales, dar și în străinătate. Îmi place să urc pe munte, dar Ceahlăul mi se pare că are o energie aparte. Confecționez bijuterii, combinații de macrame cu pietre semiprețioase. Am început abia de anul trecut, la Crăciun, cu semne de carte desenate și pictate pe resturile de la foile mele de pictură, cu decorațiuni de Crăciun, apoi am învățat de pe tutoriale să croșetez și fiindcă îmi plac pietrele semiprețioase, am ajuns la a face bijuterii și să le și vând. Cânt la chitară, la fel am învățat singură.
– După părerea ta, o tânără artistă talentată, cu preocupări diverse și premiantă, ce ar trebui să învețe elevii de la liceele de artă și la ce să se renunțe?
Cred că ar fi util un curs de estetică, un curs de film, orice care ajută la cultivarea câmpului vizual al elevului, indiferent dacă va continua sau nu pe artă. Cred că ar util și interesant. Noi am avut anul trecut cu domnul diriginte un opțional de cinematografie și mi s-a părut extraordinar, dar scurt. Avem prea puțin timp alocat pregătiri noastre artistice în liceu. La fel și pe parte de cultură generală, din clasa a XI-a nu mai studiem științele și cel puțin fizica, de pildă, este foarte utilă unui artist. Avem o programă echilibrată, totuși, înțeleg că nu toți copiii care studiază într-un liceu de artă aleg să meargă mai departe în acest domeniu.
A consemnat Cristina IORDACHE
