În județul Neamț, potrivit informațiilor furnizate de prefectul Adrian Niță, șeful Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, există 56 de clădiri de clădiri încadrate în cele trei clase de risc seismic, marea lor majoritate construite în anii ’60-’70.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Neamț, care a centralizat clădirile cu risc seismic (în cadrul materialului de analiză “Schema teritoriilor de risc din județul Neamț”), anul trecut pe baza informațiilor din 2020-2021, prezintă 29 de clădiri încadrate în principalele trei clase de risc la cutremure.
Primele 29 de clădiri, cu câteva excepții, coincid ca informație în ambele materiale. Diferențe mai mari apar la clădirile cu risc seismic III unde sunt acum 33 de clădiri în tabelul ISC Neamț și nu 12 cum prezintă ISU, care ar urma să-și actualizeze anul acesta datele.
Șapte clădiri, printre care și Oncologia, se pot prăbuși la un cutremur mai puternic
Cele mai importante sunt cele 7 clădiri care sunt încadrate în clasa de risc major, clasa I. Primul în listă este vechiul sediu al Casei Județene de Pensii de pe strada Republicii, format din două corpuri de clădire cu regim de construcție parter și 1 etaj, care are o vechime 93 de ani. Urmează clădirea în care se află Pavilionul Dermato-venerice și Oncologia din SJU Piatra-Neamț, care anul trecut era încadrat în clasa II, potrivit ISU Neamț și care acum este în clasa I de risc. Clădirea a fost construită în 1938 și i s-au făcut ceva adăugiri în 1968, având subsol, parter și 1 etaj.
Urmează 4 blocuri care se află în municipiul Roman și Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Bisericani din comuna Alexandru cel Bun. Imobilele încadrate în această clasă prezintă pericol major de prăbușire în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter, cum au fost cele din Turcia și Siria, la care numărul morților a depășit 20.000 potrivit ultimelor informații. În această clasă de risc se încadrează, de regulă, imobilele construite înainte de anul 1977.
Nu este absolut necesar ca o clădire încadrată în clasa 1 de risc seismic să se prăbușească, spun specialiștii, dar unele imobile datorită amplasării, în general în zone aglomerate, având de multe ori mai multe etaje, câteodată și spații comerciale la parter, se consideră că reprezintă pericol public și reconsolidarea lor este obligatorie.
Dacă analizăm lista care prezintă clădirile în cauză, observăm că este vorba despre clădiri nu sunt prea înalte, majoritatea au doar parter, ce au fost construite între anii 1908 (!!!) și 1968.
O altă clădire a spitalului și un sediu al ISU în clasa II de risc
În clasa seismică II intră imobilele pentru care posibilitatea de prăbușire în caz de cutremur este redusă, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările și alte elemente fără a pune în pericol structura de rezistență a imobilului. La această categorie regăsim 15 clădiri din județ, din care 8 din Piatra-Neamț, 6 blocuri de locuit din Roman și Centrul de Educație Incluzivă Atelierul Casa Cantacuzino din comuna Ștefan cel Mare.
Prima clădire cu clasa de risc II este Pavilionul de Interne, Corpul C 10, a SJU Piatra-Neamț care are subsol, parter și patru etaje și a fost construit în anul 1935. Tot aici sunt încadrate Muzeul de Științe Naturale ale Naturii de pe strada Petru Rareș (parter și 1 etaj) și clădirea Centrului Militar Județean Neamț de pe strada Durăului. La ultimele două nu mai este precizat anul realizării construcției. Interesant este faptul că și o clădire a ISU, care are doar parter, denumită “Sediul 2 ISU”, din strada Mihail Sadoveanu, apare în clasa de risc II.
În ultima categorie, clasa III de risc seismic, intră clădirile care pot suferi avarii minore în cazul unui seism. Astfel, poate cădea tencuiala, pot apărea fisuri și crăpături în pereți, fără ca viața locatarilor să fie pusă în pericol.
Aici sunt încadrate 33 dintre clădirile din Neamț, 30 dintre acestea din Piatra-Neamț, marea majoritate blocuri de locuințe din cartierele Mărăței și Dărmănești. Aici este încadrat și sediul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț și, deloc întâmplător, clădirile complexelor de servicii și centrelor de recuperare sau rezidențiale destinate copiilor, din subordinea acesteia. Trebuie să menționăm că, între timp, DGASPC a construit cu finanțări europene și cu sprijinul unor asociații umanitare case rezidențiale cu o mai mică capacitate, 8 locuri în general, în ideea respectării politicilor și strategiilor naționale în domeniu. În această categorie intră și Centrul de reabilitare și recuperare neuropsihiatrică de la Războieni, Complexul de servicii Ozana din Târgu-Neamț și un bloc de locuințe cu patru etaje din Roman, de pe strada Tineretului.
Potrivit analizei ISU Neamț de anul trecut „Teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în apropierea comunei Vrâncioaia, situată la cca. 150 Km depărtare. Deşi au fost înregistrate mişcări seismice cu epicentrul în zona Tazlău, probabilitatea de apariţie a unor astfel de mişcări cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ este redusă(…) Principalele linii de pe raza judeţului Neamţ care pot fi afectate de seisme sau alunecări de teren sunt pe tronsoanele -Linia 517 – Paşcani – Tg. Neamţ: 10 lucrări și Linia 507 – Bacău – Bicaz: 31 lucrări”.
Tabelul ISC Neamț care conține toate clădirile clasificate pe cele trei clase de risc poate fi accesat integral mai jos.
Angela Croitoru
