Curioasa tăcere a Teatrului Tineretului în scandalul național de la UNITER

În aparență, doar în aparență, vârful de sarcină al secțiunii de scandal din jurul nominalizărilor la Premiile Uniunii Teatrale din România pentru cel mai bun spectacol și cea mai bună regie, pare să fi trecut. Și de-ar fi așa, la Piatra-Neamț comentariile abia se deschid cu adevărat. Să vedeți de ce.

Riposta măiastră din partea uriașului regizor Silviu Purcărete și năucitoarea pălitură administrată de Tompa Gabor, directorul general al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj și președintele Uniunii Teatrelor din Europa, sunt bine cunoscute și bine răspândite la această oră. Față de cele scrise, regizorul „demascat” – care a făcut din teatru o adevărată religie la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, iar din spectacolul „Faust” montat la Sibiu un blazon internațional al României – mărturisea, marți seară, într-o convorbire mai degrabă privată, că nu are nimic de adăugat. Deocamdată!…

De adăugat, însă, a adăugat în cursul zilei de ieri Cristian Hadji-Culea, directorul general al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. A ieșit la rampă, într-o intervenție perfect naturală, pentru a-și apăra spectacolul și regizorul, anunțând că a hotărât să păstreze nominalizările.

„Am citit cu tristețe scrisoarea plină de haz-amar prin care domnul Silviu Purcărete și-a înaintat retragerea de la premiile UNITER. Pentru echipa Naționalului ieșean prezența sa creatoare printre noi este de fiecare dată un motiv de bucurie, șansa și prilejul îmbogățirii profesionale, potențialitatea unor performanțe. Retragerea sa este o pierdere pentru teatrul nostru și pentru palmaresul UNITER.

Considerăm că orice dezbatere care privește desfășurarea de concursuri ar trebui să aibă loc înainte, nu după anunțarea palmaresului de propuneri. Ar fi fost o dovadă de considerație, măcar pentru toți cei implicați anul acesta în crearea unor spectacole importante; cei nemulțumiți de nominalizări ar trebui să formuleze principii, să deschidă o posibilitate de dialog, nu să atace oameni. Este dreptul lor, în cazul în care sunt membri UNITER, să se adreseze organizației cu soluțiile lor și să-și facă auzită vocea înainte de a începe orice activitate a juriilor.

Din punctul nostru de vedere, orice discuție care are loc în acest moment îi marginalizează doar pe cei care o provoacă. Din respect pentru UNITER, pentru Ada Lupu – nominalizată la categoria 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑢𝑛 𝑟𝑜𝑙 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙 𝑓𝑒𝑚𝑖𝑛𝑖𝑛 – și pentru întregul colectiv de la spectacolul 𝐴𝑛𝑡𝑜𝑛𝑖𝑛 𝐴𝑟𝑡𝑎𝑢𝑑. 𝐹𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎 𝐶𝑒𝑛𝑐𝑖 am hotărât să păstrăm nominalizarile Teatrului Național din Iași în continuare, în concurs.”

E un moment potrivit pentru a semnala că de bună vreme, la Iași, teatrul este într-o efervescență… durabilă. O contribuție consistentă o are însuși Silviu Purcărete, despre al cărui spectacol „Plugarul și moartea”, vizionat la Bacău Fest Monodrame 2022, am scris toamna trecută (vezi aici). Ce să vezi, spectacolul Naționalului ieșean e chiar câștigătorul Premiului UNITER 2022 pentru cel mai bun spectacol.

Mai mult decât atât, la Iași e riscant să vorbești aiurea în teatru și pe lângă teatru despre tineri sau în numele lor. Dovadă proaspătă stă fabuloasa reprezentație de sâmbăta trecută, 18 martie, cu „1984”, adaptare de Robert Icke și Duncan Macmillan după faimoasa distopie scrisă de George Orwell, pusă în scenă de Claudiu Goga de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” București. Cam 80% dintre spectatori erau tineri. Tineri frumoși și curați, cu priviri luminoase.

De la Piatra-Neamț e de semnalat că nu avem ce semnala. O tăcere… asurzitoare a învăluit Teatrul Tineretului. Că am fost cruțați de oroarea unei intervenții despre instituirea unor cote de reprezentare la varii nominalizări pe criteriu de vârstă ori altele în funcție de orientarea sexuală și/sau apartenența la agresivii progresiști neomarxiști, e bine. Problema e că  un anume tânăr regizor pe nume Silviu Purcărete a debutat – ați ghicit! – la TT. Premiera spectacolului „Romeo și Julieta” (*) de William Shakespeare a avut loc parcă în altă viață, pe 20 octombrie 1974. Protagoniști, Constantin Cojocaru și Nina Zăinescu. Dacă aducem aminte numai scenografia semnată de Mihai Mădescu, brusc ne apare în fața ochilor Zburătorul, emblema identitară a TT desființată la începutul manageriatului Gianinei Cărbunariu.

Din toată distribuția o atenție specială merită Paul Chiribuță (Mercuțio), un tânăr șef de promoție la IATC, angajat în 1972 și pe care TT a uitat să îl omagieze anul trecut la împlinirea a 50 de ani de carieră artistică (amănunte, aici). Peste ani avea să îi fie și asistent de regie lui Purcărete la „Piațeta” (**) de Carlo Goldoni, spectacol de glorie ce a avut premiera pe 29 martie 1986. Peste alți ani, avea să îl urmeze în Franța, unde acesta, în 1996, a devenit director al Centrului Dramatic din Limoges. Acolo s-au produs spectacole importante și s-a creat – ați ghicit din nou! – o şcoală pentru tineri actori.

Revenind la „Piațeta”, montare cu 12 ani mai tânără decât „Romeo și Julieta”, oare mai e cineva prin TT care să își amintească de spectacol și de minunatul Bogdan Gheorghiu (Zorzetto)? Ei bine, el își amintește de noi și îi salută pe toți prietenii vechi din fotografia în care e alături de soția sa, Kyle Cave.

Bobby a terminat IATC în 1984, la clasa condusă de Olga Tudorache, alături printre alții de Carmen Tănase și… Radu Duda. La cealaltă clasă, a Sandei Manu, erau alte viitoare nume grele, ca Oana Pellea, Adrian Păduraru sau Claudiu Istodor. De mai bine de jumătate de viață a abandonat profesia de actor. E stabilit în SUA, la Atlanta și se ocupă de afaceri imobiliare.

Marți seară, târziu, a mărturisit că urmărește foarte atent și cu furie tot scandalul de la UNITER, desigur, pe fondul respectului și admirației față de Silviu Purcărete. Bine că o face el din SUA, iar anume viețuitori cu funcții de la TT tac. Cine știe, poate e nevoie să le traducem în limba română până și distribuțiile celor două spectacole evocate?…

Viorel COSMA

(*) ROMEO ŞI JULIETA

de William Shakespeare
în româneşte de Şt. O. Iosif

Premiera: 20 octombrie 1974

Distribuţia:
Romeo: Constantin Cojocaru
Julieta: Nina Zăinescu
Escalus: Corneliu-Dan Borcia
Paris: Florin Măcelaru
Montague: Alexandru Lazăr
Capulet: Boris Petroff / Cornel Nicoară
Lady Capulet: Ioana Pavelescu
Doica: Adria Pamfil Almăjan
Mercuţio: Paul Chiribuţă
Benvolio: Eugen Apostol
Tybalt: Traian Pârlog
Lorenzo: Constantin Ghenescu
Peter: Valentin Uritescu
Ioan: Ion Muscă
Balthazar: Dănuţ Iacob
Sampson: Gheorghe Birău / Mircea Bibac
Un muzicant: Radu Dobândă
Comedianţii–interpreţi în poemul “Venus şi Adonis”: Ion Muscă / Constantin Ghenescu / Florin Măcelaru / Gheorghe Birău / Mircea Bibac

Regia: Silviu Purcărete
Scenografia: Mihai Mădescu

(**) PIAŢETA

de Carlo Goldoni
versiunea românească: Silviu Purcărete

Premiera: 29 martie 1986

Distribuţia:
Zorzetto: Bogdan Gheorghiu
Lucietta: Maia Morgenstern
Gnese: Oana Albu
Orsola: Maria Filimon
Gasparina: Oana Pellea
Pasqua: Simona Măicănescu
Sansuga: Traian Pârlog
Catte: Coca Bloos
Cavalerul: Paul Chiribuţă
Anzoletto: Claudiu Istodor
Fabrizio: Liviu Timuş

Regia: Silviu Purcărete
Asistent de regie: Paul Chiribuţă
Scenografia: Nina Brumuşilă
Ilustraţia muzicală: Silviu Purcărete, pe muzică de Vasile Şirli

Premii:
Coca Bloos (rolul Catte) – Premiu ATM de interpretare, 1986