Înțelepciune populară spune ”cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”. Ionel Arsene, fostul șef al PSD Neamț și fost președinte al Consiliului Județean Neamț mărturisea într-unul dintre primele sale interviuri acordate în perioada în care era considerat o mare speranță a PSD-ului, că în copilărie a furat cireșe și a copiat la școală. Acum procurorii l-au acuzat de trei infracțiuni de trafic de influență și este condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de închisoare, cu executare și este căutat în toată Europa, pentru că mandatul nu a putut fi pus în executare.

Drumul lui Arsene, de la cireșele furate la tentativa de a-l termina din punct de vedere politic pe Culiță Tărâță cu banii de la Gheorghe Ștefan, ca să dăm un exemplu minor, a fost din punct de vedere politic unul excepțional. Un copil venit de la țară ajunge în scurt timp om cu bani, ajunge de tânăr în politică și reușește să câștige aproape toate competițiile în care este implicat. Pentru asta folosește toate mijloacele, nu are nici un fel de scrupule, folosește oameni, unii îi rămân loiali, cei care nu cârtesc în fața lui, alții sunt executați sau îndepărtați. Pentru PSD Neamț a fost omul providențial, a adus partidului, în scurt timp, voturi, funcții după funcții, stabilitate și influență mai mare decât în trecut la București. A făcut alianță cu oricine îl putea ajuta să-și atingă scopul, după care a mers mai departe fără să-l mai intereseze. Pe de altă parte a recompensat pe cei care-i sărutau clanța, pe cei care nu îi ieșeau din cuvânt sau pe cei care-l ajutau în treburile murdare pe care, oficial, un politician nu le putea face.

Activitatea sa a fost marcată de multe scandaluri cărora un om politic nesprijinit de forțe oculte nu le-ar fi putut rezista.

*****

Fragment dintr-un interviu dat de Ionel Arsene în 2012 / “Am furat cireșe când eram copil”

Rep: Ați furat vreodată?

I.A: Da. Cireșe când eram copil.

Rep: Dar la școală ați copiat vreodată?

I.A: Da.

Rep: Ce căutați în politică?

I.A: Bună întrebare. Vreau să fac ceva pentru comunitatea în care trăiesc și să fac un alt fel de politică. Cred cu tărie în întinerirea clasei politice și că un om politic poate fi cinstit pentru cetățeni și nu numai pentru interesul personal.

Rep: La ce vă folosesc banii?

I.A: Banii sunt un mijloc de confort, însă consider că nu doar banii te fac fericit. Sunt lucruri mult mai importante.

*****

Scandalul ”Șoseta”

În aprilie 2014, pe fondul conflictului exploziv dintre ambițiosul șef al PSD și Culiță Tărâță, președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene a devenit „vedetă” națională într-un scandal cu tentă sexuală. Est TV, o televiziune locală decedată între timp, a prezentat un film în care acesta ar fi întreținut relații sexuale cu o tânără, cel mai probabil într-o cameră de hotel. Filmul a fost distribuit în mai multe redacții și în el apărea un personaj care semăna, la chip, asemănare și voce cu șeful PSD Neamț. Elementele de îmbrăcăminte care au ieșit în evidență în filmare au fost niște botoșei de casă pentru protagonistă și șosetele partenerului. De aici s-a ales deputatul de Neamț cu porecla ”Șosetuță”. Fără discuție, Arsene a negat că ar fi fost el în imagini, deși prieteni din copilărie și adolescență erau gata să jure că-l recunosc. Scandalul, care a ținut prima pagină a agendei publice câtva timp, s-a mușamalizat, nimeni nu a fost interesat să afle cine l-a ”făcut” pe deputat, cine era fata cu pricina. Să reținem totuși că imaginile, despre care deputatul spune că sunt trucate, arată un personaj  care îi oferă partenerei sfaturi de viitor, îi cere să se ducă la școală, altfel o să regrete mai târziu, „după ce nu mai ești frumoasă”.

Arestat în 2018

În 18 ianuarie 2018, aproape din senin, a venit vestea reținerii lui Ionel Arsene într-un scandal care-l va urmări până astăzi. DNA îl acuza pe Arsene că a luat 100.000 euro de la Gheorghe Ștefan pentru a-l  compromite pe Culiță Tărâță și a-l declara incompatibil la Agenția Națională de Integritate. Cazul va ajunge în instanță și va fi unul dintre cele trei care cumulate vor duce la condamnarea în primă instanță a lui Arsene la 8 ani și 4 luni. În momentul în care a apărut minuta procurorilor, s-a aflat și numele persoanelor cu care Arsene nu avea voie să ia legătura: ”nu se apropie de martorii din lucrări Ştefan Gheorghe, Panfil Carmen Maria, Ştefan Gabriel, Panaite Vasile, Porumboiu Adrian, Creţu Vasilica, Avram Doru, Andriţa Valeriu, Careja Ioan, Moga Costel, Jugan Iulian şi Lupu Mihai şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale.”

Ca să înțelegem dimensiunea scandalului să reamintim pentru cine a uitat că Vasile Panaite era în acel moment prefectul județului Neamț, Gheorghe Ștefan era fostul primar al municipiului Piatra-Neamț, condamnat deja în mai multe dosare, Iulian Jugan era la mediu, iar Crețu Vasilica primar la Dobreni.

În timp ce era în arest, DNA începe cercetările în alt dosar, care și el se va finaliza în 2023. Dacă faptele din primul s-au prescris, în acest al doilea dosar, în care este vorba despre trafic de influență în legătură cu societatea Construcții Hidrotehnice SA, s-a ajuns la condamnare cu executare.

Arsene și rețeaua informativă a Securității Neamț

Monitorul de Neamț a publicat în 2018 două materiale în care se sugera că Ionel Arsene ar fi colaborat cu Securitatea, în ciuda vârstei fragede pe care ar fi avut-o. Fostul deputat a negat dar o serie de documente, publicate în Mesagerul de Neamț, par să-l contrazică. Arsene Ionel este menționat în dosarul fond rețea nr. R 2254467, care se referă la o serie de procese verbale de constatare de distrugere a unor acte în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Mai concret, este vorba de distrugerea unor dosare personale și mape ale fostului Inspectorat Neamț al Securității. Dosarul în care este menționat actualul deputat avea nr. 9159. După ce se face referire la toate acestea, Consiliul spune că nu s-au găsit documente care să arate că Ionel Arsene transmitea informații Securității. Urmarea acestor stări de lucruri, CNSAS conchidea că lui Ionel, fiul lui Vasile și Elena, născut în data de 11 septembrie 1972  la Grumăzești, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității. Nota de constatare a CNSAS este mai explicită decât adeverința aceleiași instituții. Aici se vorbește despre Ionel Arsenie, născut la aceeași dată, din părinți cu același nume, tot din Grumăzești, Neamț. Dintr-o greșeală sau din dorința de a proteja imaginea unui tânăr de doar 17 ani, așa a fost el înregistrat la Securitate. Despre Arsenie (Arsene) se știe că, la data de 22 decembrie 1989, înainte ca Ceaușeștii să fie executați, avea încă dosarul întreg. Pe bază de proces verbal, el a fost distrus în acea zi, de omul care se ocupa cu așa ceva. Numele lui este Valer Melinte și a lucrat la secția 1 a Securității. Motivația distrugerii dosarului respectiv este simplă: situația din țară și ”pentru siguranța muncii”! Dacă munca a continuat, atunci arderea dosarului s-a făcut pentru siguranța personajului aflat în dosar, care trebuia promovat, ajutat, protejat și împins spre poziții de decizie.

Ca să nu existe niciun fel de dubiu, dacă Arsenie Ionel a făcut sau nu parte dintr-o rețea, mai există încă un document care nu a fost distrus. El este un fel de proces verbal, încheiat în 4 aprilie 1990, când deja se mai liniștiseră lucrurile și face trimitere la predarea în arhivă a ”proceselor verbale de distrugere a documentelor privind rețeaua informativă a fostului Serviciu de Informații Interne”. Evident, băieții erau meticuloși și atenți chiar și când distrugeau, așa că au întocmit un opis, o listă pe criterii pe care doar ei le cunoșteau. În respectiva listă, la poziția 31 apare Arsenie Ionel, cu data nașterii și referirea clară la dosar, iar CNSAS face precizarea că este vorba despre una și aceeași persoană cu Arsene Ionel.

În document se vorbește despre ”rețeaua informativă” a fostului serviciu de informații interne.

Incendiul de la Spitalul Județean de Urgență – 15 morți

Ionel Arsene a decontat scandalul izbucnit în urma incendiului devastator de la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, care a dus la decesul a 15 bolnavi și la distrugerea secției. Spitalul este în subordinea Consiliului Județean Neamț și la momentul incendiului conducerea era asigurată de Lucian Micu, un manager fără nici o experiență, postat de Arsene la conducere drept recompensă pentru că a trădat PNL-ul. Povestea este știută, spitalul, în ciuda declarațiilor privind grija față de bolnavi, dovedindu-se un loc în care șeful județului și-a promovat apropiați în care avea încredere că-i vor urma orbește ordinele. Cazul lui Micu nu este singular, Toader Mocanu este un alt personaj, din Târgu-Neamț, care a trecut și el pasager pe la conducere, chiar în momentul izbucnirii scandalului Covid-19. În acest moment procurorii îi anchetează pe cei 6 foști manageri care s-au succedat la conducerea spitalului, doi medici și două asistente. Mai mult ca sigur că, după finalizarea anchetei, vor fi acordate despăgubiri uriașe familiilor victimelor.

Spitalul de la Lețcani

În pandemie, Ionel Arsene a dorit să arate că poate avea soluții mai bune și mai rapide decât statul român și a pus bazele unei afaceri care s-a dovedit a fi păguboasă și cu multe nuanțe penale. Șeful Consiliului Județean Neamț a promovat un proiect de hotărâre prin care județul Neamț, în asociere cu județele Iași și Bacău inițiau cumpărarea unui spital modular pentru tratarea bolnavilor de Covid-19. La nivel declarativ era vorba despre 100 de paturi ATI, dotate cu tot ce trebuie, laboratoare, morgă, etc. Pe 18 septembrie 2020 Arsene anunța bombastic, în stilul instituit de cântăreții de curte:

„FAPTE, NU VORBE! Astăzi (n.r. – vineri, 18 septembrie) este una dintre cele mai importante zile din mandatul meu de președinte al Consiliului Județean! Am reușit să inaugurez la Lețcani alături de președintele CJ Iași, Maricel Popa, și de managerii spitalelor din subordinea Consiliului Județean Iași precum și a medicilor din cadrul acestor unități medicale, Spitalul Mobil „Sfânta Parascheva“. Tot astăzi unitatea medicală a primit și #autorizația_de_funcționare!

Nu am cuvinte să exprim bucuria pe care o simt, știind că de săptămâna viitoare vom putea degreva Spitalul Județean de Urgență de a mai trata cazurile de COVID-19, dând astfel posibilitatea tuturor nemțenilor mei, afectați de boli cronice, să se trateze la Piatra Neamț. Iată că Dumnezeu ne-a ajutat și, în numai 4 luni, cu o finanțare de la bugetul județului nostru în valoare de 3,2 milioane de euro și cu 10 milioane de euro de la Iași, prin Asociația Euronest, am construit de la zero la Lețcani această unitate medicală.

Este #cel_mai_modern spital COVID din România, iar în Europa mai sunt două similare, în Austria și Belgia. Sunt mândru de acest proiect, care dovedește că am investit bine banii nemțenilor, cu folos! S-a lucrat din greu în aceste luni, a fost un drum greu de parcurs, dar pentru mine tot timpul a fost o prioritate sănătatea oamenilor și nu m-a interesat cât am de muncit! Le mulțumesc tuturor celor care au susținut acest proiect pentru oameni și îmi pare rău de cei care, dorind să șicaneze implementarea lui, au reusit doar să pună sănătatea oamenilor în pericol”, a scris Ionel Arsene pe Facebook.

Spitalul nu a funcționat niciodată nici măcar la un sfert din capacitate. Județul Neamț a alocat 3,2 milioane de euro, din care a recuperat câteva paturi ATI. Iar Spitalul Județean a primit o secție ATI modernă, modulară, donație de la Fundația ”Dăruiește Viață”, în timp ce Consiliul Județean arunca banii la Lețcani.

Podul de la Luțca

Fără îndoială, prăbușirea podului de la Luțca a fost bomboana pe coliva politică și administrativă a lui Arsene. Un proiect pe care l-a promovat cu îndârjire, pe care l-a făcut cu o firmă de casă și pe care și l-a asumat clar și fără echivoc.

În  26 august 2021, Arsene vorbește într-un comunicat  despre turnarea dalei de supra betonare de pe pod: ”Recunosc, la Luțca este unul dintre proiectele pe care le urmăresc îndeaproape, pentru că vreau să mă asigur că se lucrează eficient, conform recomandărilor specialiștilor și se respectă graficul de execuție”. Este o asumare clară a lui Arsene, care vrea să se respecte recomandarea specialiștilor. În același comunicat, Arsene vorbește despre acest lucru: ”La Luțca, lucrarea care se execută pentru modernizarea podului este una extrem de complexă. Se intervine pentru repararea unui pod vechi de jumătate de secol, asupra căruia nu s-a intervenit deloc de când a fost realizat și a fost răscolit pe toate părțile și pe unde se vede cu ochiul liber și pe partea de dedesubt”.

Comunicatul lui Arsene vine la fix 3 zile după ce Inspectoratul de Stat în Construcții a sistat lucrările la pod, de la 23 august 2021 până la 27  septembrie 2021, pentru grave nereguli constatate la fața locului. Să dai un comunicat după ce, teoretic, lucrările au fost sistate, denotă un dispreț desăvârșit față de o autoritate a statului, care atrăgea atenția asupra unor nereguli. Iar în cazul în care fotografiile care însoțesc comunicatul, în care se vede cum se toarnă o șapă de beton, sunt din ziua în care este dat comunicatul, avem o nouă problemă de natură penală. Gravă!

Pe 28 octombrie apărea un nou mesaj, de data aceasta după ce s-a realizat un test pentru verificarea rezistenței podului de la Luțca. Comunicatul vorbește despre o schemă de încărcare cu 340 de tone. După test Arsene garanta: ”Acum, că avem și rezultatul testului unei verificări de forță, pot afirma că încă 50 de ani, la Luțca, peste râul Siret, se va circula în condiții de siguranță datorită unei investiții derulată de Consiliul Județean Neamț”.

În 3 noiembrie, cu câteva săptămâni înainte de reluarea circulației pe pod, Arsene mai comitea un comunicat în care devoala și importanța din punct de vedere politic a podului prăbușit de la Luțca. El spunea că este foarte mulțumit că ”am reușit să-mi onorez promisiunea făcută locuitorilor din comunele Sagna, Doljești, Stănița, Bâra și Boghicea de a repara podul de la Luțca”.

Ruinele podului sunt și acum în albia râului, Arsene s-a încăpățânat să nu fie de accord cu o soluție provizorie a unui pod de pontoane, dar reacțiile la nivel național l-au făcut să se autosuspende din partid. Din punct de vedere politic, aici s-a încheiat oficial cariera sa.

Despre Arsene, cu detașare

Ionel Arsene a fost un om politic care s-a născut, a crescut și dezvoltat într-un județ în care modelul tătucului care face tot era deja încetățenit. A fost omul potrivit din acest punct de vedere și a reușit să pătrundă în scurt timp în cele mai înalte sfere ale politicii românești. De acolo, folosind relațiile politice, a reușit să transfere spre județ fonduri mari pentru investiții în special în infrastructură. Pornind de la un fapt cunoscut de toată lumea, starea drumurilor din județ era deplorabilă, Arsene și-a făcut un titlu de onoare din a le moderniza. Știa că în felul acesta va câștiga imagine și va putea să direcționeze fondurile spre firme prietene. Iar din zona aceasta a construcțiilor se poate cel mai ușor umfla un deviz, mai ales dacă ai funcționari obedienți care semnează orice și care vor și ei o bucățică din tort.

Așa au fost modernizate aproape toate drumurile naționale din județ, inclusiv DN15 care a generat un scandal imens, mușamalizat subit și atent, așa a fost reabilitat Axialul, lucrare extrem de importantă pentru o mare parte din județ și pentru stațiunea Durău, drumul talienilor, etc.

Din acest punct de vedere Arsene a realizat multe lucruri bune. Costurile și modalitatea de realizare au dat de fiecare dată prilej de discuții și de controverse, multe dintre ele confirmate de anchete finalizate sau în curs.

Ionel Arsene a reușit să-și creeze o camarilă care a profitat cât a putut de bunăvoința șefului, iar în timp și-a mai suplimentat veniturile și fără să-l mai anunțe pe șef. Plecarea lui Arsene are darul de a pune pe jar un întreg sistem pe care acesta l-a construit și care acum a intrat în faza de autoconservare. Dacă o rotiță se strică există pericolul ca întreg angrenajul să pică. Responsabili cu mentenanța sistemului sunt personaje nevăzute, cele care l-au folosit pe Arsene, au profitat de pe urma lui și l-au protejat cât au putut ca să fie condamnat cât mai târziu și acum să părăsească țara.

Valentin BĂLĂNESCU