Biblioteca Județeană Neamț, în parteneriat cu Sindicatul din Învățământ și Asociația Învățătorilor Neamț, organizează evocarea omului și a profesorului de matematică Gheorghe Amaicei, la 90 de ani de la naștere. Manifestarea are loc pe 28 martie, cu începere de la ora 12:00 în Sala Cupola. Invitații speciali ai manifestării sunt prof. Monica Cristea, înv. Gabriela Grigore și prof. Steluța Postolică. Evenimentul are loc în cadrul proiectului “Să ne cunoaștem istoria județului prin memoria comunității. Oameni, locuri, fapte“, iar întâlnirea va fi moderată de prof. Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii Județene Neamț.
Om și dascăl de o aleasă structură intelectuală și morală, Gheorghe Amaicei a redat Asociației Învățătorilor cele două imobile în care a funcționat aceasta și a inițiat reeditarea revistei “Apostolul“, publicație a cadrelor didactice din Neamț. Distinsul dascăl a fost un reper pentru învățământul nemțean și un mentor pentru numeroase generații de elevi. A plecat dintre noi pe 31 martie 2019, la vârsta de 86 de ani.
“Profesorul Gheorghe Amaicei s-a născut la 28 martie 1933, la Cracăul Negru, comuna Crăcăoani și a absolvit Școala Normală de Băieți Gheorghe Asachi din Piatra-Neamț și Facultatea de Matematică din Iași. A fost profesor la Școala Medie Bicaz și Școala nr.3 Piatra-Neamț, cariera fiindu-i încununată de succese profesionale: gradele didactice I și II, titlul de profesor evidențiat, președinte al Comisiei Județene pentru Organizarea Olimpiadelor Școlare. A lucrat ca metodist la Casa Corpului Didactic, a fost colaborator al revistelor Gazeta de matematică, Preocupări didactice, Cărți matematice și Apostolul. Alături de dr. Gheorghe Iacomi, a înființat Asociația Prietenii Ceahlăului. După 1989, împreună cu alți învățători, a căutat prin arhive, a adunat acte, a întocmit dosare și a reînviat Asociația Învățătorilor din județul Neamț, redobândind cele două imobile ale dascălilor din Piatra-Neamț. Din 1995, timp de 18 ani, Gheorghe Amaicei a condus Asociația Învățătorilor din județul Neamț“ / Constantin Tomșa – “Un dicționar al literaturii din județul Neamț“.
Cu prilejul împlinirii a 20 de ani (martie, 2019) de la apariția noii serii a revistei “Apostolul“, Gheorghe Amaicei a fost martorul lansării propriului volum-album: “Gheorghe Amaicei-Bădia Ghiță, o viață de dascăl… și nu numai“, de Mihail Apăvăloae. Lucrarea, în care este prezentată pe larg activitatea sa, a fost dedicată memoriei învățătorilor nemțeni de altădată. “Luând în considerație preocupările acestui fiu al Crăcăoanilor, atât înainte, cât și după pensionare, putem afirma că profesorul Gheorghe Amaicei este o adevărată personalitate a meleagurilor nemțene. (…) Considerăm că merită cu prisosință să-i recunoaștem vocația de DASCĂL, să ne “molipsim“ de perseverența și tenacitatea sa, să-i apreciem toate calitățile morale de excepție“, spunea, în cuvântul introductiv, Mihail Apăvăloae, autorul cărții.
“Nu este meserie mai frumoasă decât să fii “grădinar“ de suflete umane“
Ina Guțu, jurnalist Radio România Chișinău, l-a îndrăgit cu multă sensibilitate. “Îndrăgostit de munți și de natură, de prisaca de care îngrijește cu dăruire și la această vârstă, Bunicul Gheorghe a dedicat aproape jumătate de secol copiilor cărora a încercat să le cultive pasiunea pentru cifre. “Am fost director adjunct pe vremea când s-a construit Școala nr. 3 din Piatra-Neamț. Profesor am fost 47 de ani, iar la această școală de care m-am legat strâns, am fost profesor 37 de ani. Nu este meserie mai frumoasă decât să fii “grădinar“ de suflete umane. Să stai între cei mici și să vezi cum se ridică și cum vor să meargă în viață“, îmi povestește, cu emoție în voce Bunicul Gheorghe, după o scurtă plimbare prin centrul orașului Piatra-Neamț, ajunși în fața școlii, într-o zi de sfârșit de februarie. Caracterizat de o eleganță specială, cu ochii sclipitori și chip blajin, peste care zâmbetul larg nu te lasă să rămâi fixat pe ridurile adunate în cei aproape 85 de ani, Bunicul Gheorghe este un tânăr încremenit în timp. Doar părul cărunt și mersul puțin încet, îl trădează. “Îmi plac toate anotimpurile. Iarna stau mai mult acasă, îmi pun hârtiile la punct. Primăvara, un anotimp extraordinar când se trezește la viață și natura și atunci parcă întineresc și eu. Vara mă țin mai mult de apicultură, hobby al meu. O viață mai organizată ca la albine nu am văzut nicăieri. Acolo este perfecțiune, când merg și deschid un stup uit de absolut toate. Toamna este cel mai frumos, când urci pe munte. Chiar dacă îți dă o anumită nostalgie, e un anotimp foarte frumos“, spune Domnia sa“, a relatat Ina Guțu. (G.S.)
