Cazul medicului dermato- venerolog Andreea Nechita, angajată recent la spitalul din Târgu Neamț arată gradul de (ne)înțelegere a unui sistem față de persoanele cu dizabilități. Dr. Andreea Nechita profesează din scaunul cu rotile, ceea ce presupune anumite amenajări în cabinet și crearea posibilităților de a se deplasa cu cât mai multă ușurință, ca să nu mai vorbim de facilități privind accesul la cabinet. Din anul 2018 primăria orașului Târgu Neamț i-a conferit titlul de Cetățean de Onoare, în semn de apreciere pentru eforturile sale de a reuși în ciuda greutăților.
Dincolo de acest titlu, în realitatea crudă a sistemului sanitar din oraș, pentru tânărul medic care și-a început de puțin timp activitatea la spital, lucrurile nu se văd foarte bine. Cu toate acestea Andreea Nechita este optimistă: “Activitatea mea propriu zisa a început în urmă cu o săptămână. Acomodarea a fost destul de rapidă, mai ales că îi cunoșteam pe o parte dintre colegi. Până acum nu m-am lovit de nicio reacție nepoliticoasă din partea pacienților. Consider că în fața bolii nu ar trebui să existe prejudecăți și nici orgolii. Sunt acolo pentru a-i trata și ajuta, nu pentru a crea prietenii. Sigur că exista și păreri contra mea, dar fiecare e liber să își aleagă medicul curant. Mai mult decât atât, jignirile și discriminările aparțin doar oamenilor mici. Din punct de vedere al accesibilității mi-au fost asigurate toate modalitățile pentru a-mi desfășura activitatea: rampă, lift și chiar s-a amenajat o baie. Doar că e la etajul 1. Cabinetul pe care îl ocup acum este unul provizoriu, întrucât nu este suficient de spațios pentru desfășurarea completă a serviciilor de Dermatovenerologie, și nici pentru o persoană în situația mea. Sunt anumite condiții care trebuiesc îndeplinite referitoare la integrarea persoanelor cu dizabilități, iar unul dintre acestea ar fi un spațiu la parter, motiv pentru care vor exista în curând anumite modificări în acest sens. Colegii au avut o atitudine primitoare. Avem o relație bună și sper ca toți să adoptăm în timp același concept: de unitate. Am renunțat la un post în spitalul din Moinești, unde aveam asigurat un cabinet adecvat pentru a mă întoarce să profesez “acasă”, chiar dacă acolo era totul pregătit. Sunt anumite lucruri care nu depind de noi, dar merg pe premiza că omul sfințește locul”.
Din declarație rezultă că o persoană care se deplasează cu ajutorul unii scaun cu rotile este obligată să folosească baia de la alt etaj. Asta în condițiile în care a existat dorința spitalului de a-I asigura un spațiu la parter, care există fizic, unde era un alt cabinet și unde contratul este expirat, fără posibilitatea de a fi prelungit.
De ce cabinetul este ocupat în continuare de către dr. Teodora Șufaru, dacă nu mai are acest drept, cel puțin din punct de vedere contractual? Pentru că nemaiexistând contract, nu mai există nici contract, nici DSP-ul nu poate da aviz de funcționare. În privința chiriei, este greu să ne pronunțăm, dar probabil Primăria Târgu Neamț își permite să nu încaseze nimic pe spațiu, din moment ce contractual este expirat. Sau poate există interes ca lucrurile să stea în acest fel. Probabil misterul va fi elucidate după ce vor fi descoperite legăturile cu tabăra care în ședința Consiliului Local a susținut prelungirea contractului cu actualul chiriaș.
V.B.
